Moldova, în UE. Ce șanse are inițiativa lui Andrian Candu, adresată Parlamentului European

13

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, a anunțat miercuri, 5 iulie, într-un mod triumfalist că a semnat o declarație – pe care și-ar fi pus semnătura și spicherii din Ucraina și Georgia – prin care îndeamnă Legislativul European să adopte o rezoluție care să acorde o perspectivă de integrare europeană acestor trei țări. Candu a înaintat și un termen limită parlamentarilor europenilor: „înainte de Summitul Parteneriatului Estic”, care se va desfășura în noiembrie 2017.

Speranța spicherului de la Chișinău este că o asemenea rezoluție „va lansa un semnal puternic în situația geopolitică actuală tensionată și va deveni un instrument de inspirație pentru accelerarea progreselor și transformărilor democratice”.

În Tratatul Uniunii Europene se menționează că orice stat european ce respectă demnitatea umană, libertătatea, democrația, egalitatea, statul de drept poate deveni membru al Uniunii. Pentru aceasta trebuie negociat un Acord.

Extras din Tratatul de privind Uniunea Europeană:

Articolul 49
Orice stat european care respectă valorile prevăzute la articolul 2 şi care se angajează să le promoveze poate solicita să devină membru al Uniunii. Parlamentul European şi parlamentele naţionale sunt informate cu privire la această cerere. Statul solicitant adresează cererea sa Consiliului, care se pronunţă în unanimitate după consultarea Comisiei şi după aprobarea Parlamentului European, care se pronunţă cu majoritatea membrilor din care este constituit. Criteriile de eligibilitate aprobate de Consiliul European se iau în considerare.

Condiţiile admiterii şi adaptările impuse de aceasta tratatelor pe care se întemeiază Uniunea fac obiectul unui acord între statele membre şi statul solicitant. Acest acord se supune ratificării de către toate statele contractante, în conformitate cu normele lor constituţionale.

În articolul 2, amintit mai sus, sunt enumerate valorile pe care a fost întemeiată UE: „respectarea demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților”. Totodată, în acest articol se subliniază că aceste valori „sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați”.

Asociația pentru Politica Externă: Este un demers nerealist

Victoria Bucătaru, directoare executivă a Asociației pentru Politica Externă, nu crede că demersul lui Andrian Candu este realist.

„De câțiva ani majoritatea instituțiilor europene menționează că perspectiva europeană pentru țările din Parteneriatul Estic nu este un subiect care să se discute”, a comentat Bucătaru.

Expertul în politică externă ne-a spus că UE are acum priorități interne, precum migrația sau Brexit-ul, iar multe state trec prin procese electorale. „Europenii sunt focusați mai mult pe politicile lor interne. Nu cred că se gândesc în momentul de față la acordarea anumitor perspective de integrare statelor din Europa de Est. În plus, nu au fost elaborate politici noi pentru statele din Europa de Est. S-au revizuit anumite politici, dar până la urmă nu s-a venit cu noutăți substanțiale. Nu au fost elaborate politici care ar da de înțeles că Uniunea Europeană se gândește să includă anumite state din Parteneriatul Estic în Uniune”, a explicat Victoria Bucătaru.

Reacții ce condamnă deciziile de la Chișinău

Victoria Bucătaru a mai amintit că trebuie să ținem cont de reformele cerute de europeni: „Republica Moldova nu a dat dovadă de un proces rapid de reformare. Dimpotrivă, primește reacții care condamnă anumite decizii luate de autoritățile de la Chișinău”.

„Mă întreb pe ce se bazează această doleanță a președintelui de Parlament, ținând cont că nu se realizează condiționalitățile cerute de partenerii noștri de dezvoltare. Cred că autoritățile ar trebui să se concentreze mai mult pe agenda internă și pe lupta cu corupția, îmbunătățirea sistmeului de justiție, creșterea nivelului de viață. Avem nevoie de reforme reale, nu de reforme mimate sau de reforme făcute în beneficiul unor grupuri de influență și interese”, a spus directoarea executivă a APE.

Autoritățile de la Chișinău trebuie să aibă o gândire realistă și să se concentreze pe reforme, pe ajustarea legislației naționale și a practicilor la standardele europene. „Atunci când Uniunea Europeană va vedea că nivelul de democrație și nivelul de viață crește și Republica Moldova poate să aducă un beneficiu sistemului european cu siguranță va apărea și subiectul unei perspective europene pe agendă”, a concluzionat Victoria Bucătaru.

„Cei care promit aderarea la Uniune mint!”

În ziua în care a fost ales președinte de onoare al Partidului Unității Naționale, Traian Băsescu a ținut un discurs referitor la șansa Republicii Moldova de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Fostul șef de stat al României a declarat că „politicienii care vă promit că veți deveni țară membră UE vă mint. Nimeni în Uniunea Europeană nu analizează un nou val de extindere al Uniunii spre Europa de Est”.

Amintim că mai multe organizații internaționale au constatat că în 2016 Republica Moldova a regresat la capitolul luptă cu corupția, independența mass-media sau starea democrației. Ultima solicitare a Parlamentului European este ca deputații să respecte integral avizului Comisiei de la Veneția în ceea ce privește reforma sistemului electoral al țării.

Demersul pentru oferirea perspectivei de aderare a fost semnat de Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, omologul său georgian, Irakli Kobakhidze, și Andrii Parubii, președintele Radei Supreme din Ucraina, potrivit Legislativului de la Chișinău. Nici pe site-ul Radei Supreme de la Kiev, nici pe cel al Parlamentului de la Tbilisi nu a fost publicată această declarație.