STUDIU – Coronavirus ‘crush test’: Rezistența la dezinformare a statelor EaP și a României

90

Studiul prezintă o imagine de ansamblu asupra acțiunilor și strategiilor de comunicare legate de COVID-19 întreprinse de cele șase state ale Parteneriatului Estic (Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina) și România. Totodată studiul își propune să identifice cele mai folosite narațiuni pentru dezinformare. Acest studiu este o consecință logică și o completare în acord cu evenimentele actuale a Indexului de Reziliență la Dezinformare, publicat în 2018 de către Consiliul pentru Politică Externă „Ukrainian Prism”.

Scopul acestei cercetări este de a testa unele dintre ipotezele făcute în 2018 de către experții naționali și de a analiza modul în care a evoluat reziliența statelor față de dezinformare. Considerăm că avalanșa agresivă de dezinformare generată de pandemia COVID-19 reprezintă un test pentru reziliența statală. În plus, studiul vizează creșterea gradului de conștientizare a publicului larg cu privire la posibilele amenințări pe care dezinformarea legată de COVID-19 le poate produce la nivelul instituțiilor statului.

Republica Moldova, Natalia Stercul, PhD, Asociația pentru Politica Externă

În Republica Moldova, răspunsul la situația pandemică și acoperirea media a acestui subiect au fost puternic politizate. Competiția politică generală din țară au avut un efect negativ și a condus la un nivel crescut de dezinformare și manipulare. Au fost observate campanii de dezinformare rusești și chineze, precum și încercări de influențare a mass-media. Planul de răspuns al Republicii Moldova prezentat în martie a avut o componentă de comunicare care a inclus mass-media și social media, briefing-uri ale oficialilor de vârf, linii de asistență și site-uri web. Comunicarea despre situația COVID-19 din țară a fost efectuată de două ori pe zi de către grupul operativ responsabil cu situația pandemică. Cu toate acestea, încrederea generală scăzută a populației din Republica Moldova în guvern și clivajul dintre informațiile furnizate de autorități și situația reală, din teren, au condus la o percepție negativă asupra informațiilor oficiale.

Studiul a fost efectuat în vara anului 2020 de către Consiliul pentru politică externă „Ukrainian Prism” (www.prismua.org) în cadrul proiectului „Coronavirus crush test: Disinformation Resilience of EaP states and Romania”, susținut de Black Sea Trust for Regional Cooperation, un proiect al German Marshall Fund din Statele Unite. Opiniile exprimate în această publicație nu reprezintă neapărat cele ale Black Sea Trust sau ale partenerilor săi.

DRI2020WebFIN

Descarcă studiu (disponibil doar în limba engleză): http://www.ape.md/wp-content/uploads/2020/10/DRI2020WebFIN.pdf