Forumul privind Integrarea Europeană a Republicii Moldova 2020, Panel II: Reforma sistemului de justiţie: integritatea judiciară, quo vadis?

38

Cel de al doilea Panel intitulat: ”Reforma sistemului de justiţie: integritatea judiciară, quo vadis?” din cadrul Forumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova, s-a axat pe câteva subiecte stringente din domeniu și anume:

  • Cum pot fi consolidate integritatea judiciară, responsabilitatea și profesionalismul și cum poate fi prevenită corupţia în sistemul judiciar? Rolul puterilor executive și legislative în asigurarea integrităţii judiciare.
  • Cum poate fi asigurată integritatea în numirile judecătorilor de rang înalt? Justiţia, politica și percepţia publică: ruperea cercului vicios sau cum poate fi atins echilibrul corect?
  • Cum poate fi prevenit amestecul politicului în sistemul judiciar? Rolul mass-media.
  • Provocări și bune practici în promovarea integrităţii judiciare și prevenirea corupţiei în sistemul de justiţie – lecţii de învăţat din experienţa internaţională.

Astfel, moderatoarea acestui panel Victoria Sanduța, Judecătoare, președinta Asociaţiei Judecătorilor „Vocea Justiţiei”, formatoare/expertă în domeniul etică și deontologie judiciară, integritate judiciară, a lansat aceste întrebări în adresa experților invitați.

Radu Foltea, Secretar de Stat, Ministerul Justiției al Republicii Moldova

Radu Foltea, Secretar de stat în Ministerul Justiției al Republicii Moldova a menționat că: „Corupția și lipsa de integritatea sunt principalele probleme în sistemul național de justiție. Reformarea justiției este unul dintre angajamentele de bază al Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. Este regretabil că sistemul judiciar și procuratura sunt afectate de lipsă de integritate. Acest lucru se întâmplă din cauza menținerii factorilor coruptibili și a elementelor care afectează integritatea, din cauza implicării politicului în factori care determină cariera judecătorilor și din cauza instabilității legislative. Există în Republica Moldova suspiciuni că unele verdicte ale instanțelor au fost emise sub presiune factorilor politici. Puterea judiciară trebuie să fie o putere distinctă. Pe de altă parte, judecătorii nu trebuie să aibă impunitate. Foaie de parcurs pentru autorități pentru următorii ani va fi Strategia pentru asigurarea independenței sistemului de justiție pentru 2021-2024.”

Cristina Țărnă, Expertă anticorupție, fost director adjunct la Centrul Național Anticorupție

Cristina Țarnă, Expertă anticorupție, fost director adjunct la Centrul Național Anticorupție a ținut să precizeze faptul că: „Justiția nu este a treia putere în stat, cum o prezintă adesea politicienii, ci una din cele trei puteri în stat. Ce alterează acest statut este lipsa de integritate și corupția. Neîncrederea în justiție vine din felul în care aceasta interacționează cu politicul – această alianță naște monștri. Suntem condamnați să asistăm neputincioși la aceste spectacole și din când în când oamenii explodează și ies la proteste. Corupția este în general o mare problemă de securitate – controlul absolut îl au tranzacțiile particulare care pot genera orice – inclusiv instabilitate, lipsă de progres. Spre deosebire de politicieni, judecătorii au mandatul pe viață. Au putere și independența. Și ar trebui să înțeleagă că nu trebuie să aibă o prea mare loialitate față de actorii politici. Justiția trebuie să aibă „ochii legați” și să nu reacționeze la culorile politice. Din păcate, la noi CSM niciodată nu a fost asociat cu promovarea meritocrației și integrității în sistemul judiciar. Care este rolul CSM în asigurarea meritocrației, cum ajung să fie numiți judecătorii? Rolul mecanismelor de selecție este redus la zero de activitatea CSM și sunt promovați nu cei mai buni, ci candidații selectați în urma unor criterii obscure. Deci, în numirea judecătorilor meritocrația nu funcționează. Și nimeni nu știe argumentarea care stă în spatele acestui vot, care anulează de facto numirea judecătorilor buni. Ce se poate face? Soluțiile venite din partea politicului se rezumă doar la creșterea numărului de membri în CSM, dar practica vicioasă de numire a judecătorilor nu a fost schimbată. În ceea ce privește rolul CSI în asigurarea integrității judecătorilor, CSM este mai mult interesată să facă bife pentru donatori și partenerii externi, și nu să garanteze integritatea judecătorilor. Neasigurarea meritocrației și dezinteresul față de aspectul de integritate duce la faptul că sunt demotivați judecătorii buni, iar oamenii văd că sunt promovați judecătorii de proastă calitate. Care sunt hotarele dintre politic și justiție? Politicul ar trebui să se rezume la a face politici pentru justiție și nu politica în justiție. Iar judecătorii trebuie să-și înțeleagă rolul și importanța lor ca una din cele trei puteri în stat.

Mariana Rață, Jurnalistă TV8

Mariana Rață, Jurnalistă, TV8 a susținut faptul că: „Politicul trebuie să se implice pozitiv în justiție prin a ajuta la curățarea sistemului și la responsabilizarea acestor actori în fața societății. Este important ca justiție să înțeleagă de partea cui este – de partea politicienilor, care pleacă, sau a cetățenilor, care rămân. Abia când vor face corect această alegere, cei din justiție se vor putea elibera de această presiune morală în care trăiesc, de frică. Iar cetățenii, al rândul lor, trebuie să lupte pentru justiție, să devină actori în acest proces. În străinătate sunt exemple când pentru justiție oamenii au ieșit în stradă. La noi, din păcate, încă nu. În ultimii 10 ani am avut mai multe reforme în justiție. Lucrurile se schimbă încet, dar nu substanțial. În ultimii 15 ani schimbați 10 miniștri de justiție, 6 șefi de stat – toți au spus că nu pot fi acuzați de situație, că nu pot interveni să facă curățenie în sistem. În consecință, politicul are responsabilitatea și poate interveni ca să schimbe lucrurile.

Dar nu mai cred în voința politică de a schimba lucrurile – exemplu sunt cei 5 ani de probă pentru judecători pentru numirea definitivă în funcție. Marea majoritate a dosarelor scandaloase de rezonanță din ultimii ani în care au judecat judecători în primii 5 ani de mandat, și au făcut asta pentru a primi girul politicului de a rămâne definitiv în sistemul de justiție. Politicienii puteau să schimbe prevederea respectivă încă acum 10 ani, dar nu au făcut-o. În ultimii 4 ani în sistem au acces 129 de judecători noi, numiți prin decretul președintelui. Fiecare al doilea judecător a primit girul pentru a veni sau a rămâne în sistem. Deci, președintele a avut o pârghie pentru a încerca să facă curățenie în sistem pentru a elimina elementele care nu fac față sistemului judecătoresc. Dar nu a existat voință politică. În privința implicării politicului în justiție, judecătorii nu fac denunțuri despre presiunile la care sunt supuși în prezent. Eventual, pot să recunoască că au fost presați în trecut, dar oricum nu urmează niciun fel de dosare penale. Ce fac instituțiile de drept pentru a descuraja tentativele politicului de a influența justiția? Impresia este că toți se tem să abordeze această temă. Politicul va fi mereu tentat să influențeze justiția, dar în unele state justiția a reușit să-și creeze filtre de protecție, prin faptul că nu acceptă aceste interferențe.”
Bohdan Kryklyvenko, 
Șeful aparatului Înaltei Curți Anti-Corupție din Ucraina

Bohdan Kryklyvenko, Șeful aparatului Înaltei Curți Anti-Corupție din Ucraina a specificat că: „În Ucraina timp de trei ani, din 2016 până în 2018, s-a discutat despre necesitatea creării Curții Anti-Corupție ca element al sistemului anticorupție. A fost necesar de schimbat Constituția pentru a deschide posibilitatea de a crea o astfel de instituție specializată. Odată cu crearea Curții Anticorupție în sistem au intrat oameni noi, și nu doar judecători, ci și avocați și persoane din sistemul academic. Experții și instituții internaționale au fost implicate în selecția judecătorilor Curții Anticorupție, selecția s-a făcut în baza criteriilor internaționale de integritate. A fost verificată integritatea aplicanților, verificate activitățile lor, aceștia au fost testați inclusiv de către un psiholog profesionist. Este o recomandare care aș face-o – implicarea experților internaționali în selectarea și verificarea integrității candidaților la intrarea în sistem. Voința politică este crucial necesară pentru a merge în această direcție – fără susținerea parlamentului și a altor factori politici ar fi fost imposibil să se obțină rezultate. Vedem că această nouă modalitate de selecție a judecătorilor, dar și activitatea de zi cu zi a Curții dă un sentiment mai mare de independență pentru fiecare judecător și crește nivelul de încredere în justiție a societății.”

Forumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova