Calculele UE în Ucraina, Georgia și Moldova –între crize politice, reforme și influența Rusiei. Dezbatere IPN

100

Starea de lucruri acum în Republica Moldova este foarte și foarte nesimplă, de aceea este util să fie analizată și în contextul complex al relațiilor internaționale, al relațiilor cu partenerii strategici, dar și în comparație cu starea de lucruri dintr-o serie de state cu un statut asemănător cu cel al Republicii Moldova. Calitatea relațiilor moldo-comunitare privite prin prisma studiilor comparative, a fost discutată cu invitații dezbaterii publice: „Calculele UE în Ucraina, Georgia și Moldova – navigând între crize politice, reforme și influența Rusiei”, organizate de Agenția de presă IPN.

Natalia Stercul, coordonator de programe la Asociația pentru Politică Externă, crede că vizita președintelui Consiliului European, Charles Michel, în Ucraina, Georgia și Moldova a fost un semnal important în ceea ce privește disponibilitatea de a înainta în asocierea politică, integrarea economică și în o mai profundă apropiere a celor trei state a Parteneriatului Estic (Moldova, Ucraina, Georgia). „În același timp, e necesar de precizat că UE are o abordare diferențiată față de Georgia, Ucraina și Moldova, comparativ cu celelalte trei țări ale Parteneriatului Estic, unde agenda UE nu este de mare succes. Dacă se va reuși de consolidat idea acestui „trio”, în special în ceea ce ține de implementarea reformelor, lucrurile privind integrarea europeană ar putea deveni mai atractive și pentru Belarus, Armenia și Azerbajan”, a spus experta.

„Atitudinea UE față de cele trei țări s-a văzut și în funcție de declarațiile oficialului european, dar și din consecutivitatea în care a vizitat țările. În Moldova, cel mai important este accentual făcut asupra necesității respectării supremației legii și faptul că Uniunea Europeană susține reformele democratice și va ajuta și va coopera cu Republica Moldova, în condițiile în care toate acțiunile sale vor avea la bază supremația legii și respectarea legii. În același timp, a putut fi observată și susținerea pentru actualul președinte, Maia Sandu, prin faptul că UE apreciază străduințele ei în lupta cu corupția, desfășurarea reformelor despre care ea vorbește. Nu a existat niciun accent care ar fi vizat regiunea transnistreană. Cel mai mare accent a fost pus pe existența crizei politice din cauza contradicțiilor dintre președinție și parlamentari și pe dorința de a găsi decizii constructive pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate”, a spus Natalia Stercul.

Articol complet pe site-ul IPN: https://bit.ly/30OvI9u