Autoritățile din Republica Moldova, Ucraina și Georgia trebuie să ia responsabilitatea asupra lor în procesul de implementare a reformelor și să respecte obligațiile pe care și le-au luat în acest sens. Autoritățile din cele trei state trebuie să-și asume o atitudine mult mai responsabilă față de chestiunile ce țin de integrarea europeană, realizarea agendei europene și a reformelor și să înțeleagă că acestea sunt în avantajul statului și cetățenilor. Declarații în acest sens au fost făcute de Natalia Stercul, coordonator de programe la Asociația pentru Politică Externă, la dezbaterea publică: „Calculele UE în Ucraina, Georgia și Moldova – navigând între crize politice, reforme și influența Rusiei”, organizate de Agenția de presă IPN.

Natalia Stercul crede că vizita președintelui Consiliului European, Charles Michel, în Ucraina, Georgia și Moldova a fost un semnal important în ceea ce privește disponibilitatea de a înainta în asocierea politică, integrarea economică și în o mai profundă apropiere a celor trei state a Parteneriatului Estic (Moldova, Ucraina, Georgia). „În același timp, e necesar de precizat că UE are o abordare diferențiată față de Georgia, Ucraina și Moldova, comparativ cu celelalte trei țări ale Parteneriatului Estic, unde agenda UE nu este de mare succes. Dacă se va reuși de consolidat idea acestui „trio”, în special în ceea ce ține de implementarea reformelor, lucrurile privind integrarea europeană ar putea deveni mai atractive și pentru Belarus, Armenia și Azerbajan”, a spus experta.

Natalia Stercul constată că noul președinte, Maia Sandu, este un susținător al reformelor pro-europene, care direct se pronunță cu inițiative în această direcție, este cunoscută pentru pornirile sale reformatoare, inclusiv lupta cu corupția, curățarea instituțiilor statului etc. Există și alți reprezentanți politici care mai mult demonstrativ promovează valorile contradictorii și destabilizează situația, de aceea ea crede că Uniunea Europeană se va axa exclusiv pe cei în care are încredere pentru a evita discreditarea relațiilor cu Moldava și dezamăgirea în privința asta, cum s-a ântâmplat anterior.

Natalia Stercul mai spune că toate așteptările pe care le au Moldova, Georgia și Ucraina față de UE, par, într-o oarecare măsură, nu foarte corecte. „Asta, pentru că nicio structură nu a făcut mai mult pentru Moldova, de exemplu, decât au făcut structurile europene. Acest lucru este valabil pentru toate cele trei țări, însă, spre regret, politicienii sunt în mare parte iresponsabili, pentru că având în vedere toate proiectele UE, susținerea financiară, macro-financiară, este cam straniu să aibă așteptări și mai mari de la UE”, a spus coordonatorul de programe la Asociația pentru Politică Externă.

Dezbaterea publică „Calculele UE în Ucraina, Georgia și Moldova – navigând între crize politice, reforme și influența Rusiei” este ediția a 177-a din proiectul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurată de IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Siedel”.