Igor Guseinov, Asociația obștească Centrul European „Pro-Europa” din Comrat

În Republica Moldova, la 5 noiembrie 2023, vor avea loc alegeri locale generale, care reprezintă un instrument important pentru dezvoltarea democrației locale, asigurarea participării cetățenilor și a responsabilizării autorităților locale, precum și determinarea traiectoriei dezvoltării socio-economice locale. În UTA Găgăuzia vor fi aleși 26 de primari de localități și, respectiv, 368 de consilieri în 26 de consilii locale. O caracteristică a viitoarelor alegeri locale generale este o manifestare clară a inegalității politice regionale. Dominația forței de opoziție pe scena politică a UTA Găgăuzia poate contribui la creșterea instabilității politice, distribuirea inegală a resurselor, ceea ce va afecta negativ dezvoltarea socio-economică a autonomiei, poate genera tensiuni sociale și, nu în ultimul rând, consolidarea monopolului politic.

Alegeri pentru funcția de primar

În cadrul UTA Găgăuzia, 48 de candidați independenți și 8 partide politice au decis să participe la alegerile locale, adică doar 13,3 % din numărul total de partide care au dreptul să participe la alegerile locale. Cea mai mare parte (42,9 %) este reprezentată de candidați independenți pentru funcția de primar (Fig. 1). 1). La alegerile locale pentru funcția de primar al localităților din UTA Găgăuzia, aceasta este o situație tipică. De regulă, candidații independenți sunt bine cunoscuți pe teren, se bucură de respectul și încrederea alegătorilor locali și au legături puternice cu liderii organizațiilor locale și cu reprezentanții mediului de afaceri.

Fig.1. Structura candidaților înregistrați la funcția de primar în localitățile din UTA Găgăuzia

Analiza listei partidelor politice înregistrate pentru participare la alegeri indică activitatea clară a 3 partide: Partidul Politic „Șansă”, Partidul Socialiștilor din RM, Partidul Politic „Renaștere”. În total, ponderea lor este de 90,7 % din numărul de candidați nominalizați din partea partidelor (figura 2). Adică, din cei 64 de candidați care participă din partea partidelor, 58 sunt reprezentanți ai celor trei partide menționate mai sus. Trebuie remarcat faptul că discursul politic public al acestor partide este similar.

Pe lângă aceasta, un partid a propus 2 candidați pentru funcția de primar și 4 partide au nominalizat câte un candidat la funcția de primar. Toate partidele reprezintă spectrul politic de stânga, cu un accent geopolitic pro-est clar.

Absența partidelor care reprezintă forțele politice de dreapta, cu retorică proeuropeană, contribuie la formarea uniformității peisajului politic în autonomie, mărește distanța și nu promovează implicarea susținătorilor în programul politic național.

Fig.2. Structura partidelor înregistrate care reprezintă candidații la funcția de primar în localitățile UTA Găgăuzia

Un număr semnificativ de candidați (48 din 112) sunt candidați independenți înregistrați (figura 3). Rezultatele monitorizării campaniei electorale indică faptul că unii candidați sunt susținători sau simpatizanți ai anumitor partide. În acest sens, un anumit număr de candidați independenți sunt doar nominalizați oficial independenți.

Fig.3. Reprezentarea candidaților la funcția de primar în localitățile UTA Găgăuzia

Candidații independenți pot fi un instrument al anumitor partide politice pentru a eluda restricțiile privind numărul de candidați pe care partidul le poate propune, precum și pentru a ascunde alte obiective necinstite. Totodată, observăm că, componența partidelor politice nominalizate nu este disponibilă în mod liber, ceea ce îl limitează pe alegător să analizeze componența calitativă a candidaților care candidează din partea unor partide.

Alegerea consilierilor

Alegerile pentru funcția de consilier sunt similare cu alegerile pentru funcția de primar. Cea mai mare pondere este reprezentată de candidați independenți (275 de persoane), ceea ce reprezintă 74,7 % din numărul total de locuri din localitățile UTA Găgăuzia (368 de locuri).

Figura 4. Structura candidaților înregistrați pentru funcția de consilier

În total, reprezentanții a 12 partide politice participă la alegerea consilierului. La fel ca în alegerile primarului, cele mai active sunt cele trei partide: Partidul Politic „Șansă”, Partidul Socialiștilor din RM, Partidul Politic „Renaștere” (Figura 4). Cota lor este de 75,8 % din numărul total de reprezentanți ai partidelor în localitățile UTA Găgăuzia. Candidații independenți au fost nominalizați în 23 din cele 26 de localități ale UTA Găgăuzia (Fig. 5).

Cea mai mare activitate și dorință de influență largă se manifestă prin Partidul Politic „Șansă”, care și-a nominalizat candidații în toate localitățile din UTA Găgăuzia (100,0 %). Nominalizarea partidelor exclusiv de stânga reflectă popularitatea ideologiei de stânga în rândul populației locale a UTA Găgăuzia. Dar acest lucru nu ar trebui să fie un obstacol în calea pătrunderii în mediul politic a altor partide care aderă la un spectru politic diferit.

Neparticiparea partidelor politice de dreapta cu accent pro-european în alegerile locale din localitățile UTA Găgăuzia este un motiv de îngrijorare. La această etapă, aceste partide sunt cele care promovează politica națională și implementează programe de stat. Absența structurilor politice cu vederi proeuropene creează condiții pentru izolarea artificială a Comratului de politica națională și de vectorul european de dezvoltare.

Figura 5. Reprezentarea candidaților la funcția de consilier în localitățile UTA Găgăuzia

O caracteristică a viitoarelor alegeri locale generale este o manifestare clară a inegalității politice regionale. Dominația forței de opoziție pe scena politică a UTA Găgăuzia poate contribui la creșterea instabilității politice, distribuirea inegală a resurselor, ceea ce va afecta negativ dezvoltarea socio-economică a autonomiei, va determina tensiuni sociale și, nu în ultimul rând, consolidarea monopolului politic.

Absența unei game variate de partide și programe politice în alegerile locale pe teritoriul Găgăuziei și dominația evidentă a partidelor și sateliților politici ai unui lider pot vorbi despre un sistem politic nesănătos. Până în prezent, în UTA Găgăuzia există o fragmentare politică simulată care nu permite alegătorilor să voteze candidați și partide cu opinii diverse și să reflecte cel mai bine interesele și convingerile lor.

De asemenea, merită remarcată superioritatea evidentă a resurselor financiare, mediatice și organizaționale la nivel regional ale partidelor politice, care participă cel mai activ la campania electorală a alegerilor locale din UTA Găgăuzia. Absența concurenței reale subminează principiile democratice, care reprezintă un factor negativ pentru societatea noastră.

Lipsa concurenței politice duce, prin urmare, la lipsa funcționării sistemului de control și echilibru. Acest sistem joacă un rol important în asigurarea funcționării eficiente a administrațiilor publice. Cu toate acestea, în cazul alegerii reprezentanților autorităților locale (primari și consilieri locali) care sunt controlați de o singură personalitate politică, vor fi ignorate principiile gestiunii administrative, cum ar fi separarea puterilor, controlul și transparența activităților organelor publice. Ca urmare, astfel de condiții pot contribui la creșterea corupției și a abuzului de putere la nivel local.

Pe baza rezultatelor analizei, putem presupune că, după alegerile locale, va continua confruntarea politică dintre Guvernul central al Republicii Moldova și autoritățile UTA Găgăuzia. Autoritățile centrale vor continua să încerce să limiteze autonomia resurselor, să reducă puterile și să consolideze controlul. Acest lucru poate crea și mai multă instabilitate și nemulțumire, manifestate printr-o creștere a numărului de mitinguri și proteste la nivel național. Cu toate acestea, indiferent de rezultatele alegerilor, este important să se promoveze dezvoltarea socio-economică a societății, să se mențină un mediu politic sănătos la nivel local, precum și să se armonizeze confruntarea politică, să se asigure funcționarea mecanismelor de dialog și cooperare între autoritățile centrale ale Moldovei și autoritatea regională de autonomie.

Opiniile exprimate în articol aparțin autorului și nu reflectă neapărat pozițiile Asociației pentru Politică Externă a Republicii Moldova (APE), ale Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR) și ale Biroului pentru Afaceri Externe, Commonwealth și Dezvoltare al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (FCDO).

Igor Guseinov, specialist în domeniul administrației publice, economist, doctor în economie. Timp de peste 16 ani și-a desfășurat activitatea în diverse funcții de serviciu public în cadrul autorităților UTA Găgăuzia. În prezent este consultant și expert în implementarea proiectelor societății civile din sudul Moldovei.

Acest articol este elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea angajamentului societății civile în protecția securității naționale sub noile amenințări hibride” implementat de către APE în parteneriat cu Nord News, Centrul European „Pro-Europa” din Comrat și Zona de Securitate, finanțat printr-un grant al Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR) cu suportul Biroului pentru Afaceri Externe, Commonwealth și Dezvoltare al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (FCDO).

Articolul poate fi accesat și pe pagina Nord News: https://nordnews.md/igor-guseinov-principiile-organizarii-alegerilor-locale-in-uta-gagauzia-si-caracteristicile-acestora/?fbclid=IwAR2uF1G1Jk3iLsOLiWhGy4qQBmw9hNFPwM4adXZydprEFvJxbY5_3mZeNFU#google_vignette