A șasea reuniune a Comunității Politice Europene a adunat liderii europeni la Tirana (Albania) pe data de 16 mai 2025 sub deviza „O Europă nouă într-o lume nouă: unitate – cooperare – acțiuni comune”. Uniunea Europeană a fost reprezentată de președintele Consiliului European, António Costa, care a prezidat reuniunea alături de prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, precum și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. La reuniune au participat, de asemenea, 45 de șefi de stat și de guvern.
Comunitatea Politică Europeană (CPE) are ca scop promovarea dialogului și cooperării între liderii continentului pentru a aborda problemele de interes comun în vederea consolidării securității, stabilității și prosperității Europei. Forumul reprezintă o platformă de cooperare între țările europene cu privire la cele mai stringente subiecte de pe continent. În plus, oferă ocazia liderilor statelor membre ale UE și celor din afara Uniunii să se întâlnească în mod regulat și să facă schimb de opinii. Summitul CPE a devenit, totodată, un mijloc de afirmare a forței și relevanței regionale a Europei în contextul rivalităților geopolitice. În condițiile actuale, temele discuțiilor reflectă îngrijorarea comună privind situația din Europa și înțelegerea necesității de a găsi soluții comune și imediate pentru menținerea păcii, stabilității și securității pe continent.
Organizarea Summitului CPE în regiunea Balcanilor de Vest are o semnificație simbolică, întrucât țările din această zonă continuă procesul de reforme în vederea integrării europene și aspiră la o cooperare mai strânsă cu UE. Fără îndoială, pentru statele balcanice, continuarea discuțiilor despre extinderea UE rămâne una dintre temele centrale. Pentru Albania, care speră să adere la Uniunea Europeană, acest moment reprezintă un punct de cotitură și o oportunitate de a-și consolida statutul diplomatic. Reamintim că summitul a avut loc la doar cinci zile după alegerile generale din țară, câștigate din nou de Partidul Socialist Albanez aflat la guvernare, condus de Edi Rama, un susținător fervent al integrării europene a Albaniei. Astfel, temele legate de o Europă puternică, stabilă și unită au constituit o prioritate pentru toți participanții.
Structura summitului a inclus o sesiune plenară dedicată provocărilor de securitate și unei viziuni comune asupra viitorului Europei, precum și trei mese rotunde la nivel înalt pe următoarele teme: securitatea și reziliența democratică a Europei, inclusiv agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei; competitivitatea și securitatea economică; precum și problemele legate de mobilitate și de sporirea implicării tinerilor.
Discursul de deschidere al lui António Costa, Președintele Consiliului European, a fost extrem de pragmatic și elocvent. „Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a readus războiul pe scară largă pe continentul european. Acest război reprezintă un atac asupra comunității internaționale, asupra tuturor principiilor pe care le prețuim, precum suveranitatea națională, inviolabilitatea granițelor internaționale și integritatea teritorială.” „Europa trebuie să reușească în stabilirea unei păci juste și durabile în Ucraina. Dreptul internațional trebuie să prevaleze.” De asemenea, el a indicat principalele direcții de cooperare între liderii europeni. Printre acestea:
– stabilirea unei păci juste și durabile în Ucraina, cu respectarea dreptului internațional;
– necesitatea de a investi în propria apărare, întrucât pacea fără apărare este o iluzie;
– crearea condițiilor pentru implementarea soluției celor două state în Orientul Mijlociu; • aprofundarea și extinderea rețelelor de comerț global și prosperitate, urmărirea parteneriatelor reciproc avantajoase și respingerea gândirii de tip „sumă zero”;
– unificarea eforturilor europene pentru apărarea multilateralismului, implementarea Pactului pentru Viitor, sprijinirea Acordului de la Paris privind schimbările climatice și concentrarea eforturilor necesare pentru a rămâne un pilon ferm al Organizației Națiunilor Unite.
În încheierea discursului său, António Costa a asigurat că UE va rămâne un partener de încredere și previzibil: în integrarea europeană, în cooperarea economică și energetică, în domeniul securității și apărării, precum și în protecția climei.
Numeroși oficiali de rang înalt au luat cuvântul în marja Summitului. În intervenția sa, Prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, a făcut apel la o nouă viziune europeană, care să depășească sfera securității militare. „Dușmanii păcii nu trebuie să ne atragă în glorificarea armelor. Aici, în Balcani, am trăit războiul, bombardamentele, conflictele teritoriale, distrugerile. S-a întâmplat în timpul vieții noastre, nu într-un documentar alb-negru dintr-un arhivă îndepărtată. Și am învățat că pacea nu are concurență. Poate de aceea aici există cele mai mari speranțe pentru o altă Europă”, a subliniat Rama.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a amintit că în ultimii ani „am vorbit mult despre nevoia ca Europa să se trezească.” „Astăzi Europa s-a trezit – este trează. Și, chiar dacă Rusia a ieșit din Europa, Comunitatea Politică Europeană s-a unit pentru a păstra pacea pe continentul nostru”, a declarat ea.
Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, a apreciat că Albania „înregistrează progrese importante în procesul de integrare europeană, că există un impuls politic pentru extindere, iar acest lucru este necesar nu doar pentru Balcanii de Vest, ci și pentru UE.”
Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a subliniat că Rusia reprezintă o amenințare nu doar pentru Ucraina, ci pentru întreaga Europă. Ea a adăugat: „Prin urmare, reînarmarea Europei este prioritatea noastră numărul unu. Alții nu ne pot ajuta, dacă noi nu suntem pregătiți să ne apărăm reciproc.” De asemenea, ea a subliniat importanța creșterii competitivității companiilor europene și a încetării importurilor de resurse energetice din Rusia.
Secretarul General al NATO, Mark Rutte, s-a alăturat liderilor europeni la reuniunea Comunității Politice Europene de la Tirana, Albania, pentru a discuta problemele comune de securitate, inclusiv situația din Balcanii de Vest. El a participat și la masa rotundă dedicată creșterii competitivității și securității în Europa prin inovare și reziliență. Războiul împotriva Ucrainei a rămas în centrul preocupărilor liderilor, iar Secretarul General a îndemnat din nou Rusia să participe în mod constructiv la negocierile de pace. „Trebuie să trateze cu seriozitate dorința de pace. Cred că acum toată presiunea este pusă pe Putin”, a declarat Rutte, mulțumind ucrainenilor pentru participarea lor la discuțiile cu o delegație pregătită să negocieze o încetare a focului.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a mulțumit tuturor pentru sprijinul acordat Ucrainei și a remarcat: „Apreciez că avem o înțelegere comună – acest război, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, trebuie să se încheie cât mai curând și într-un mod just. Ucraina are nevoie de pace. Pacea în Europa depinde de faptul dacă Ucraina o va obține. Prioritatea noastră numărul unu este o încetare completă, necondiționată și onestă a focului. Acest lucru trebuie să se întâmple imediat pentru a opri uciderile și pentru a crea o bază solidă pentru diplomație. Trebuie să construim cel puțin un nivel minim de încredere în procesul de negociere. Acest lucru poate fi realizat prin eliberarea prizonierilor de război, întoarcerea copiilor ucraineni răpiți de Rusia și eliberarea ostaticilor civili care sunt în prezent reținuți de partea rusă.”
Președintele ucrainean și-a exprimat îngrijorarea față de cursul negocierilor de la Istanbul, în cadrul cărora delegația rusă a amenințat cu ocuparea a încă două regiuni ale țării – Harkov și Sumî – în cazul în care Ucraina nu își retrage trupele de pe întreg teritoriul celor patru regiuni anexate de Rusia – Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson – în limitele lor administrative, inclusiv din zonele pe care armata rusă nu le controlează în prezent. Reamintim că acestea au fost primele negocieri directe între părțile implicate în conflict de la începutul anului 2022, vizând o posibilă încheiere a războiului din Ucraina.
De asemenea, V. Zelenski a menționat că „împreună cu liderii și țările care sunt astăzi aici alături de noi, am început să construim o nouă arhitectură de securitate pentru Ucraina și întreaga Europă. Le mulțumesc tuturor celor care sunt implicați. Acum este momentul să trecem la pași foarte practici. Trebuie să continuăm să lucrăm în contact strâns cu Președintele și să ne coordonăm acțiunile la maximum. Sprijinul pe termen lung din partea SUA este, de asemenea, esențial. Este nevoie de sprijinul american. Este important ca toți să lucrăm împreună, la toate nivelurile, pentru ca acest lucru să devină realitate”.
La ședința liderilor Comunității Politice Europene a participat și Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. În marja Summitului CPE, șefa statului a avut întrevederi cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, precum și cu prim-miniștrii Belgiei, Bart De Wever, Danemarcei, Mette Frederiksen, Estoniei, Kristen Michal, Italiei, Giorgia Meloni, Letoniei, Evika Siliņa, Lituaniei, Gintautas Paluckas, Norvegiei, Jonas Gahr Støre, Poloniei, Donald Tusk, Regatului Unit, Keir Starmer și Țărilor de Jos, Dick Schoof, precum și cu alți lideri europeni. În centrul discuțiilor s-au aflat subiecte privind consolidarea păcii și securității în regiune și în întreaga Europă, sporirea rezilienței economice a Republicii Moldova, implementarea proiectelor care îmbunătățesc calitatea vieții și avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană.
Într-o declarație comună a liderilor Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, României, Regatului Unit, președintelui Consiliului European și președintei Comisiei Europene, făcută după întrevederea cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la data de 16 mai 2025, este subliniată angajarea Republicii Moldova față de reformele democratice, statul de drept și valorile împărtășite în Uniunea Europeană. Republica Moldova a înscris aderarea la Uniunea Europeană în Constituția sa, arătând clar că aceasta este calea pe care poporul său a ales-o pentru viitor. De asemenea, liderii europeni și-au exprimat angajamentul de a sprijini Republica Moldova în consolidarea unei democrații în care cetățenii să se bucure de aceleași oportunități și calitate a vieții ca și cetățenii din întreaga Uniune Europeană. Transformarea economică a Republicii Moldova ocupă un loc central în această viziune. UE va continua să sprijine eforturile țării de a construi o economie mai puternică și competitivă, care să creeze locuri de muncă, să atragă investiții și să aducă beneficii reale tuturor cetățenilor.
Numeroase provocări, inclusiv invazia Rusiei în Ucraina, au subminat ordinea bazată pe reguli, însă, în pofida acestora, Europa este pregătită să mențină pacea și să sporească prosperitatea continentului. În acest scop, vor fi depuse toate eforturile necesare. În general, dacă ar fi să rezumăm concluziile celei de-a șasea reuniuni a Comunității Politice Europene, ideea principală a fost consolidarea pozițiilor privind o strategie comună de acțiune pentru asigurarea securității și stabilității în Europa, reînarmarea statelor europene, precum și acordurile liderilor europeni de a întreprinde acțiuni comune împotriva Rusiei din cauza incapacității de a conveni asupra unei încetări a focului în Ucraina.
