Prima lună a anului 2026 s-a dovedit a fi una extrem de intensă atât pentru principalii actori ai relațiilor internaționale, cât și pentru politica externă a Republicii Moldova. În centrul atenției analiștilor s-au aflat principalele priorități pentru anul 2026 prezentate de președintele țării, chestiunea unei posibile uniri cu România, ședința Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) de la Strasbourg, participarea delegației Moldovei la Forumul de la Davos, precum și vizita oficială bilaterală a președintelui Republicii Moldova în Polonia și începutul procedurii de ieșire oficială a Moldovei din CSI. Un nou val de îngrijorare a fost generat de problemele de securitate, ca urmare a încălcărilor spațiului aerian al Moldovei în rezultatul atacurilor masive ale Rusiei asupra Ucrainei și al căderii dronelor pe teritoriul Republicii Moldova. Pe lângă acestea, au existat și alte evenimente care vor influența cooperarea bilaterală, contextul de politică externă și relațiile cu partenerii internaționali.
Asociația pentru Politica Externă (APE) prezintă clasamentul principalelor evenimente ale politicii externe a Moldovei din luna ianuarie.
1. Prioritățile Președinției pentru anul 2026 și întrebarea despre unirea Republicii Moldova cu România
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a prezentat pe data de 22 ianuarie în cadrul conferinței de presă, prioritățile Președinției pentru anul 2026 și a clarificat poziția în privința unei posibile uniri cu România, așa-numitului „plan B” în cazul unei amenințări din partea Rusiei – o chestiune rezonantă, care a devenit liderul clasamentului evenimentelor din luna ianuarie pe teme de politică externă. Amintim că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a acordat un interviu podcastului britanic „The Rest Is Politics”, în care a menționat că ar susține reunificarea cu România, dar a recunoscut că majoritatea concetățenilor săi se opun. În pofida faptului că poziția Maiei Sandu pe acest subiect era deja cunoscută, declarațiile sale au provocat un ecou puternic în societatea moldovenească, iar în România s-a răspuns că există disponibilitate pentru discuții.
În timpul conferinței de presă șefa statului a reafirmat cele două obiective fundamentale care ghidează întreaga sa activitate: menținerea păcii și apărarea libertății. Președinta a subliniat că pacea fără libertate nu este suficientă și că doar într-o societate democratică pot fi asigurate demnitatea și bunăstarea cetățenilor: “Pentru că doar într-o lume liberă, democratică putem trăi demn,” a menționat Maia Sandu.
Pornind de la aceste obiective fundamentale și de la prerogativele constituționale, Maia Sandu a prezentat cinci domenii prioritare ale activității Președinției în anul 2026: politica externă și aderarea la Uniunea Europeană; securitatea, reziliența și apărarea națională; siguranța online și sănătatea copiilor; lupta împotriva corupției și reforma justiției; consolidarea legăturii cu cetățenii din afara țării.
După discursul Președintei, jurnaliștii au avut posibilitatea să adreseze întrebările care îi interesau. Întrebările privind unirea cu România au fost formulate în mod repetat – atât despre un posibil referendum, cât și despre „Planul B”. Maia Sandu a plasat pe primul loc integrarea europeană ca fiind calea care beneficiază de sprijinul majorității. Totodată, Președinta a subliniat că protejarea păcii și apartenența la „lumea liberă” reprezintă obiectivul-cheie, iar orice mare răscruce trebuie decisă în mod democratic, pornind de la voința cetățenilor, iar democrația înseamnă decizia majorității – „fie că ne place sau nu”. În același timp, Maia Sandu a îndemnat să nu fie transferată responsabilitatea asupra minorităților etnice și a accentuat că, în orice scenariu, este important să fie luate în considerare și îngrijorările minorităților, însă deciziile trebuie adoptate democratic, iar drept curs realist Președinta a reiterat integrarea europeană – ca drum care va permite Moldovei să fie alături de România în UE și, în timp, să fie eliminate frontierele.
2. Maia Sandu, în cadrul ședinței plenare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Strasbourg
Unul dintre evenimentele marcante ale lunii ianuarie a fost discursul Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul ședinței plenare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), la Strasbourg. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a adresat adunării, subliniind președinția actuală a Moldovei la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, într-un moment critic. Ea s-a concentrat asupra priorităților Moldovei, precum sprijinul pentru Ucraina, responsabilizarea pentru agresiune și combaterea dezinformării, toate relevante pentru provocările europene actuale. Sandu a subliniat amenințarea pe care o reprezintă dezinformarea pentru securitatea democratică și includerea acesteia ca domeniu prioritar al președinției Moldovei. Președinta a abordat cele două mari războaie cu care se confruntă Europa: războiul vizibil al agresiunii militare a Rusiei în Ucraina, care distruge orașe și războiul hibrid, mai puțin vizibil, împotriva democrațiilor prin manipularea informațională.
În cadrul conferinței de presă М. Sandu și-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul războiului cognitiv, în special asupra generațiilor tinere, subliniind necesitatea protejării libertății de gândire. Deasemenea, ea a cerut acțiuni imediate și ferme pentru apărarea democrațiilor, propunând un instrument juridic cuprinzător pentru a aborda tehnologiile și manipularea informațională străină. Președinta a susținut monitorizarea în timp real a interferențelor digitale, perturbarea campaniilor de dezinformare și reglementări ale spațiilor digitale pentru a le proteja de influențe ilegitime. Manipularea informației și răspândirea narațiunilor conflictuale, adesea amplificate de algoritmi opaci și de inteligența artificială, reprezintă amenințări serioase la adresa încrederii sociale și a participării democratice.
Șefa statului, de asemenea, a recunoscut necesitatea unor sisteme îmbunătățite pentru a contracara interferențele electorale. Adițional, s-a pus accent pe necesitatea unui cadru juridic cuprinzător pentru combaterea interferențelor electorale, manipulării mass-mediei și criminalității cibernetice, precum și pe perturbarea fluxurilor financiare ilicite. Ea a încheiat cu un apel către Consiliul Europei de a acționa în apărarea democrației, folosind președinția Moldovei pentru a demonstra responsabilitate în fața acestei provocări globale.
Participarea Republicii Moldova la sesiunea de iarnă a APCE (Strasbourg) a avut loc pe date de 26–28 ianuarie 2026. Mihai Popșoi a susținut un discurs în plenul APCE, în cadrul căruia a prezentat comunicarea tradițională din partea Președinției Comitetului de Miniștri și a răspuns întrebărilor adresate de parlamentari. Agenda vizitei a inclus întrevederi cu Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, precum și cu noul Președinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. De asemenea, a fost planificată o întrevedere bilaterală cu ministrul afacerilor externe al Republicii Armenia. Participarea Moldovei a contribuit la consolidarea profilului european și democratic al Republicii Moldova în cadrul Consiliului Europei.
3. Participarea Republicii Moldova la Forumul de la Davos
Delegația Republicii Moldova, în perioada de 19-22 ianuarie 2026, a participat la Forumul Economic Mondial de la Davos, promovând agenda economică și investițională a țării. Amintim că Forumul de la Davos este o reuniune anuală a reprezentanților elitei politice și de afaceri. Evenimentul este unul extraordinar și de mare rezonanță prin amploarea și importanța sa. Forumul oferă posibilitatea liderilor mondiali, liderilor din mediul de afaceri și intelectualilor să se întâlnească și să facă schimb de opinii cu privire la problemele-cheie de importanță internațională.Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a avut o serie de întrevederi bilaterale cu lideri politici și reprezentanți ai companiilor internaționale cu potențial investițional în țara noastră. În discuțiile cu investitorii, conducerea Guvernului a promovat Republica Moldova drept un partener de încredere și un loc sigur pentru dezvoltarea afacerilor. Participarea la evenimente internaționale de acest nivel îmbunătățește imaginea Republicii Moldova și promovează diplomația economică în contextul unei pieți globale din ce în ce mai competitivă.
4. Moldova a anunțat inițierea procedurilor de retragere din Comunitatea Statelor Independente (CSI)
Pe 19 ianuarie 2026, vicepremierul Mihai Popșoi a anunțat că Republica Moldova finalizează procesul de denunțare a principalelor acorduri din cadrul CSI. Guvernul a inițiat procesul de denunțare a celor trei acorduri fundamentale care stau la baza aflării R. Moldova în CSI – Statutul CSI, Acordul de fondare din 1991 și Anexa din 22 decembrie 1991. Acest proces deja a început, fiind în curs de avizare de către Guvern, iar la începutul noii sesiuni parlamentare, documentele vor ajunge în legislativ pentru dezbatere și votare. Autoritățile estimează că procedurile guvernamentale vor fi finalizate până la mijlocul lunii februarie 2026, urmând ca decizia finală să fie adoptată de legiuitori.
Republica Moldova a semnat în total aproximativ 283 de acorduri în cadrul CSI, dintre care 71 au fost deja denunțate, iar circa 60 sunt în proces de denunțare. Majoritatea acestor acorduri sunt depășite, nu mai sunt aplicate și au fost anterior abandonate și de alți membri ai CSI, fără consecințe practice. Ieșirea din CSI nu presupune automat denunțarea tuturor acordurilor existente: „O parte din acordurile economice cu CSI, atât timp cât ele nu contravin aflării noastre în Uniunea Europeană și dacă aduc beneficii, nu există temei pentru denunțarea lor. Dar din punct de vedere juridic noi nu vom mai face parte din CSI”, a explicat șeful diplomației de la Chișinău.
Decizia privind ieșirea din CSI este criticată de opoziție. În special, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, a criticat decizia autorităților privind ieșirea din CSI: „Decizia privind ieșirea R. Moldova din CSI, anunțată de ministrul de externe Mihai Popșoi, contravine intereselor poporului moldovenesc. Acest curs nu corespunde dorințelor majorității cetățenilor, care vor să mențină relații prietenești și comerciale cu țările CSI și cu Rusia”.
În societate, această decizie este percepută, de asemenea, diferit. Susținătorii pro-ruși o numesc greșită și păguboasă, prezicând consecințe negative în economie, comerț și sfera socială. Adepții cursului pro-european, dimpotrivă, consideră că acesta este un pas demult copt și că o întârziere suplimentară nu mai are sens. Totuși, astfel de chestiuni sensibile continuă să fie utilizate în calitate de manipulări politice. După declarațiile făcute de autoritățile Moldovei, canalele de Telegram pro-ruse au multiplicat activ mesaje care promovau ideea că Republica Moldova va rămâne în CSI. Acest conținut a acumulat mii de vizualizări.
La Moscova s-a menționat că Moldova continuă “cursul de refuz al oricăror relații cu Rusia” și “și-au exprimat regretul” în legătură cu ieșirea ei din CSI. În comentariul său, purtătorul de cuvânt al președintelui Federației Ruse, D. Peskov, a menționat: “Această declarație nu a devenit o surpriză. Problema este că participarea Moldovei în CSI a fost înghețată deja de mult timp. Moldova, de facto, nu participa la activitatea Comunității. Desigur, era evident că acest statut înghețat va fi, mai devreme sau mai târziu, formalizat oficial”.
Actuala conducere a Moldovei nu a ascuns intenția sa de a ieși din CSI. Din anul 2022, Moldova nu participă la activitatea Comunității. În anul 2023, președinta Maia Sandu a declarat că autoritățile vor revizui acordurile cu CSI și vor denunța o parte dintre ele. Președintele Rusiei, V. Putin, comentând acest lucru, a declarat că participarea Moldovei în CSI nu reprezintă o mare valoare. Trebuie menționat că ieșirea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente nu înseamnă ruperea relațiilor bilaterale cu statele membre și nu implică aplicarea unor măsuri restrictive pentru cetățenii Moldovei. Ultimii pași pentru ieșirea din CSI pentru Republica Moldova nu sunt un gest simbolic, ci un element al unei strategii pe termen lung, a cărei esență constă în ieșirea din trecutul postsovietic și integrarea într-un viitor european.
5. Ministerul Afacerilor Externe condamnă încălcarea suveranității Moldovei după descoperirea unei alte drone
Ministerul Afacerilor Externe a condamnat ferm încălcarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, după ce o dronă de proveniență rusă a fost descoperită în localitatea Crocmaz, raionul Ștefan Vodă. Republica Moldova condamnă ferm aceste acțiuni și denunță războiul de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, care aduce suferință, pierderi și distrugeri în Ucraina și afectează grav securitatea regională, punând în pericol direct și siguranța cetățenilor Republicii Moldova. Ministrul apărării Anatolie Nosatîi a comunicat că geniştii Armatei Naționale au neutralizat UAV-ul. Acesta a fost transportat într-un loc sigur și distrus. Potrivit spuselor sale, aparatul de zbor era funcțional și avea la bord aproximativ 50 kg de explozibil.
Căderea dronelor și încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova în timpul atacurilor masive ale Rusiei asupra Ucrainei reprezintă tot mai frecvent un pericol pentru cetățenii. Necesitatea consolidării mai active a capacităților naționale de apărare și a dezvoltării sistemelor de detectare și neutralizare a dronelor devine din ce în ce mai evidentă. Astfel, în special, prim-ministrul Alexandru Munteanu a subliniat necesitatea consolidării investițiilor în apărare după incident: “Din păcate, vedem din nou și din nou că Rusia își continuă atacurile, fără a respecta principiile generale, dreptul internațional, și continuă să atace statul vecin Ucraina. Vom continua să investim în apărarea noastră, deoarece are loc într-adevăr o escaladare a situației; trebuie să alocăm resurse pentru protecția noastră, să ajutăm Ucraina. Sperăm că toate eforturile întreprinse în prezent vor conduce la o pace justă și durabilă, în care viața, libertățile, principiile umane și europene vor fi respectate”.
6. Vizita Președintei Maia Sandu în Republica Polonă
Președinta Maia Sandu, pe 25-26 ianuarie 2026, a efectuat o vizită oficială în Polonia, discutând securitatea regională, sprijinul pentru Ucraina și extinderea UE. În cadrul vizitei, șefa statului a avut întrevederi și cu Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, cu Mareșalul Senatului, Małgorzata Kidawa-Błońska, și cu Mareșalul Seimului, Włodzimierz Czarzasty. Discuțiile s-au axat pe aprofundarea dialogului politic, dezvoltarea cooperării economice și consolidarea sprijinului parlamentar pentru agenda europeană a Republicii Moldova. În cadrul întrevederilor oficiale, au fost abordate subiecte ce țin de cooperarea politică, securitatea regională, sprijinul Poloniei pentru parcursul european al Republicii Moldova și schimburile economice. Polonia a reiterat susținerea fermă pentru integrarea europeană a Moldovei și pentru reformele democratice promovate de autoritățile de la Chișinău. Vizita a avut loc într-un context regional marcat de provocări de securitate, evidențiind importanța parteneriatelor strategice cu statele membre ale UE și NATO. Per ansamblu, deplasarea a contribuit la aprofundarea dialogului politic și la întărirea poziției Republicii Moldova pe agenda europeană.
7. Promovarea dialogului politic și tehnic cu instituțiile europene și continuarea reformelor
Viceprim‑ministrul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles în perioada 26–27 ianuarie 2026, dedicată parcursului european al Republicii Moldova și cooperării cu instituțiile Uniunii Europene. În cadrul deplasării, oficiala a avut întrevederi cu comisarul european pentru extindere, Marta Kos, secretarul general al Comisiei Europene Ilze Juhansone și secretarul general al Consiliului UE Thérèse Blanchet, printre alți reprezentanți importanți ai UE. Discuțiile s‑au axat pe consolidarea dialogului politic și tehnic cu instituțiile europene și pe continuarea reformelor necesare pentru apropierea legislativă și instituțională de standardele UE. Cristina Gherasimov a purtat, de asemenea, discuții cu reprezentanți permanenți ai statelor membre la UE și cu membrii grupului de lucru pentru extindere, consolidând susținerea pentru parcursul de aderare al Moldovei.
8. Moldova și Albania își consolidează cooperarea bilaterală
Președintele Republicii Albania, Bajram Begaj, a efectuat o vizită oficială în Republica Moldova între 18 și 20 ianuarie 2026, la invitația Președintei Maia Sandu. Aceasta este prima întâlnire la nivel prezidențial dintre cele două țări din ultimele două decenii. Evenimentul subliniază dorința ambelor state de a oferi un nou impuls dialogului politic și cooperării bilaterale. Discuțiile s-au concentrat pe consolidarea relațiilor economice, sprijinul reciproc pentru integrarea europeană și reformele administrative și digitale necesare aderării la UE. Vizita a inclus și activități culturale, promovând valorile comune și întărind legăturile interumane dintre cele două state. Evenimentul reflectă angajamentul ambelor țări de a dezvolta parteneriate strategice în context european.
9. Întrevederea secretarului de stat a cu ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova
La 27 ianuarie 2026, secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Valeriu Mija, a avut o întrevedere oficială cu ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, la Chișinău. Discuțiile s-au concentrat pe situația de securitate din Ucraina și pe consolidarea cooperării bilaterale în contextul provocărilor regionale. Mija a reiterat sprijinul ferm al Moldovei pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a condamnat războiul de agresiune al Rusiei. Oficialii au subliniat importanța menținerii unui dialog diplomatic strâns și a unei colaborări constante în domeniile de interes comun. Întâlnirea reflectă angajamentul Moldovei de a sprijini Ucraina și de a contribui la securitatea regională.
10. O delegație a Uniunii Europene a efectuat o vizită în regiunea transnistreană
O delegație a Uniunii Europene, condusă de Audrone Perkauskiene, directoare generală adjunctă pentru Europa de Est și Asia Centrală în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, a efectuat o vizită în regiunea transnistreană. Din delegație a făcut parte și ambasadoarea UE în Republica Moldova, Iwona Piórko. Potrivit serviciului de presă al administrației de facto de la Tiraspol, la discuții au participat liderul nerecunoscut al regiunii, Vadim Krasnoselski, precum și reprezentanți ai structurilor nerecunoscute, inclusiv așa-numiți vicepremieri și pretinsul ministru de externe, Vitalii Ignatiev.
Krasnoselski a subliniat că „principala și totodată cea mai dificilă problemă este asigurarea păcii”. Liderul de facto de la Tiraspol a declarat că „menținerea păcii este complicată, însă restabilirea ei este și mai dificilă”. „Transnistria, Republica Moldova și ceilalți participanți la formatul „5+2” sunt orientați spre o soluționare pașnică a conflictului”. Krasnoselski susține că formatul de negocieri, „deși își păstrează legitimitatea juridică, nu funcționează în practică din anul 2019”. Liderul nerecunoscut consideră că invocarea războiului ruso-ucrainean drept factor care ar împiedica reluarea negocierilor ar fi „nejustificată”. Neschimbarea angajamentului față de poziția pro-rusă a liderului transnistrean rămâne evidentă. Poziția oficială a Chișinăului – imposibilitatea reluării formatului „5+2”. Se așteaptă că în curând va avea loc un nou rundă de negocieri în format „1+1” privind reglementarea transnistreană.
