Ce dividende de politică externă va aduce actualizarea Programului de aderare a Republicii Moldova la UE? Cu ce riscuri interne și dificultăți practice va trebui să se confrunte țara?
Deschiderea oficială a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE s-a bazat în mare parte opțiunile politice ale Bruxelles-ului și pe contextul regional de securitate. Această etapă a „avansurilor politice” se încheie. Desfășurarea de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED) a consultărilor publice privind pozițiile de negociere în cadrul actualizării Programului național de aderare (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306/2025) marchează trecerea procesului într-un plan pur tehnic.
Din punct de vedere al politicii externe, acest pas este necesar pentru a demonstra disponibilitatea autorităților pentru o activitate legislativă sistemică. La nivel regional, în condițiile în care ceilalți participanți ai „Parteneriatului Estic” se confruntă cu crize interne și externe grave, demonstrarea unui calendar clar de îndeplinire a obligațiilor, fără solicitarea unor perioade de grație, poziționează Republica Moldova drept cel mai predictibil și dinamic candidat din regiune, ceea ce influențează în mod direct repartizarea fondurilor europene de preaderare. Pentru Republica Moldova însăși, această tranziție scoate la iveală un decalaj serios între angajamentele diplomatice și capacitățile reale ale aparatului de stat și ale mediului de afaceri. Partenerii europeni vor evalua țara nu de acum încolo după calitatea declarațiilor pro-europene, ci după capacitatea de a respecta calendarele stricte de armonizare a legislației.
Conținutul consultărilor desfășurate sub conducerea echipei MDED s-a concentrat pe cinci direcții strategice ale celor două blocuri fundamentale – Clusterul 2 („Piața internă”) și Clusterul 3 („Competitivitate și creștere incluzivă”). Acestea includ capitolele referitoare la liberalizarea și libera circulație a mărfurilor; dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii; dreptul societăților comerciale; politica industrială și antreprenorială; protecția consumatorilor și a sănătății.
Transpunerea directivelor europene pe aceste domenii în realitatea din Republica Moldova este asociată cu provocări sistemice, pe care economia locală nu le va putea depăși fără durere. Conform poziției declarate a MDED, Republica Moldova nu a solicitat perioade de tranziție, adică amânări pentru implementarea legislației pe marginea acestor cinci capitole. Din punct de vedere al politicii externe, acesta este un semnal puternic privind viteza sporită de integrare. Totuși, în practică, acest fapt impune economiei naționale obligații serioase, deoarece mediul de afaceri trebuie să se conformeze regulilor UE imediat ce actele normative intră în vigoare. După cum a subliniat deschis în cadrul consultărilor secretarul de stat al Ministerului Economiei, Cristina Ceban: „îndeplinirea angajamentelor nu se reduce exclusiv la adoptarea legilor – este necesar ca regulile să poată fi aplicate eficient, iar întreprinderile să dispună de condiții și capacități pentru a se conforma acestor reguli”. Pentru întreprinderile mici și mijlocii din Moldova, introducerea bruscă a acestor reglementări fără o pernă financiară comportă riscuri de pierdere a pieței locale din cauza scumpirii abrupte a costurilor de producție.
Moldova întâmpină dificultăți în a finanța o modernizare profundă a industriei sale și a sistemului de protecție a consumatorilor exclusiv din bugetul propriu. Programul actualizat de aderare reprezintă, de fapt, o solicitare de asistență din partea donatorilor din UE. Totodată, volumele de sprijin financiar sunt direct legate de reforme. Nerespectarea termenelor de adaptare a legislației atrage automat riscuri de înghețare a granturilor. Acest lucru pune economia Moldovei într-o dependență rigidă de misiunile externe de evaluare ale Bruxelles-ului, limitând semnificativ spațiul de manevră în cadrul negocierilor.
Acest lucru pune economia Moldovei într-o dependență rigidă de misiunile externe de evaluare ale Bruxelles-ului, limitând semnificativ spațiul de manevră în cadrul negocierilor. Succesul politicii externe depinde acum în mod direct de capacitatea blocului economic al guvernului nu doar de a traduce documentele directoare europene în limba de stat, ci și de a crea condiții viabile pentru supraviețuirea întreprinderilor moldovenești în cadrul pieței unice a UE.
Astfel, rundele de consultări din cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării au fixat o tranziție importantă a procesului de integrare într-un plan pur practic. În aceste condiții, succesul politicii externe pe direcția integrării europene depinde acum în mod direct de capacitatea blocului economic al guvernului nu doar de a traduce documentele directoare europene în limba de stat, ci și de a crea condiții viabile pentru supraviețuirea întreprinderilor moldovenești în cadrul pieței unice a UE. Doar prin asigurarea rezilienței economice interne, Chișinăul va putea converti avansurile geopolitice în acorduri de parteneriat pe termen lung și va preveni blocarea procesului de negociere în etapele finale.
Opinia exprimată în acest material aparține autorului și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Asociației de Politică Externă.
