Victor Chirilă: Diplomația moldovenească la 20 de ani după independență. Radio Europa Liberă. 25.08.2011.

99

Cele mai mari provocări au rămas aceleași ca acum 20 de ani, constată Asociația pentru Politică Externă de la Chișinău.

În cei 20 de ani de independență diplomația moldovenească a avut mai multe reușite: a adus pe agenda de lucru a Uniunii Europene problema transnistreană și a obținut recunoașterea de către Uniunea Europeană a aspirațiilor europene ale Moldovei. Dar cele mai mari provocări au rămas aceleași ca acum 20 de ani, constată Asociația pentru Politică Externă de la Chișinău într-un bilanț înainte de sărbătorirea independenței. Ce trebuie să facă Moldova ca să recupereze timpul pierdut? O relatare de Lucia Diaconu

În ultimii doi ani, Republica Moldova a avansat vizibil pe calea integrării europene, dovadă fiind lansarea dialogului cu Uniunea Europeană pe tema vizelor și a negocierilor pentru asocierea politică și integrarea economică.

Cu toate acestea țara nu a obținut pînă acum o perspectivă clară de aderare. În mare parte pentru că Moldova nu a reușit să se detașeze de spațiul ex-sovietic, este părerea directorului Asociației pentru Politică Externă Victor Chirilă.

„În continuare Uniunea Europeană, statele membre ale Uniunii, ne privesc ca pe o parte componentă a spațiului ex-sovietic. Perspectivele noastre de integrare europeană, de aprofundare a relațiilor noastre cu Uniunea sînt privite în ansamblu, împreună cu Ucraina, împreună cu Belarus, împreună cu statele din Caucaz. Lucrul acesta dintr-un anumit punct de vedere este pozitiv, pentru că Uniunea încearcă să ne mobilizeze, să mobilizeze aceste state să coopereze, să se integreze cît mai bine, să încurajeze schimbul de experiență în domeniul reformelor, armonizării legislației cu cea europeană. În același timp, această conectare a Moldovei cu spațiul ex-sovietic împiedică țara noastră să obțină o perspectivă clară de integrare politică în Uniunea Europeană.”

După părerea lui Victor Chirilă, Moldova ar fi putut încă acum 10 ani să devină un stat pe care Bruxelles-ul să fie gata să îl accepte ca membru al Comunității Europene. Revenirea la putere însă a Partidului Comuniștilor a diminuat încrederea partenerilor occidentali față de Moldova, care acum trebuie să facă mult mai mult decît colegele sale din Parteneriatul Estic ca să obțină o perspectivă pe potriva celei pe care o au țările din grupul Balcanilor de Vest.

Potrivit lui Victor Chirilă: „Această realizare depinde de reformele interne în Republica Moldova. Fie că vorbim de acel pachet de reforme necesar pentru liberalizarea regimului de vize, fie că vorbim despre reformele pentru crearea zonei de comerț liber și aprofundat cu Uniunea Europeană, fie că vorbim de pachetul de legi care ține de asigurarea ordinii publice în țara noastră, combaterea corupției, reformarea sistemului judiciar.

Iată acestea sînt dimensiunile unde Republica Moldova ar trebui să demonstreze realizări mult mai mari decît Ucraina și celelalte state din Parteneriatul Estic, realizări care să fie comparabile cu cele din Balcanii de Vest. Or, deocamdată, acest lucru nu se întîmplă. Din cauza unei legi, legea antidiscriminării, nu s-a reușit adoptarea unui pachet de legi care sînt necesare pentru a trece la etapa următoare a dialogului privind liberalizarea regimului de vize, faza deja operațională de implementare a unor proiecte concrete. ”

În ciuda eforturilor depuse de diplomația de la Chișinău, experții de la Asociația pentru Politică Externă constată că Moldova, după 20 de ani, rămîne cu aceleași provocări în față: așa-numita republică transnistreană necontrolată de autoritățile constituționale ale statului și pe teritoriul căreia staționează trupe și muniții străine.

Dar ca să scape cu fața curată Moldova ar avea nevoie în primul rînd de o clasă politică capabilă să găsească un compromis în principalele probleme de politică externă și nu numai, au conchis experții.