Studii

Asociația pentru Politică Externă, împreună cu Friedrich-Ebert-Stiftung, vă propune un studiu privind Impactul aderării Republicii Moldova la Comunitatea Energetică Europeană asupra securității sectorului energetic autohton, elaborat în cadrul proiectului ”Sinteze și Dezbateri de Politică Externă și Integrare Europeană”. Studiul a fost realizat de catre Alexandru Baltag, expert în domeniul securității energetice.

Această lucrare a fost prezentată la Forumul UE - Republica Moldova de la Berlin, desfășurat în perioada 22-23 octombrie 2012.

Această lucrare a fost prezentată la Forumul UE - Republica Moldova de la Berlin, desfășurat în perioada 22-23 octombrie 2012.

Această lucrare a fost prezentată la Forumul UE - Republica Moldova de la Berlin, desfășurat în perioada 22-23 octombrie 2012.

Această lucrare a fost prezentată la Forumul UE - Republica Moldova de la Berlin, desfășurat în perioada 22-23 octombrie 2012.

Această lucrare a fost prezentată la Forumul UE - Republica Moldova de la Berlin, desfășurat în perioada 22-23 octombrie 2012.

[pdf-embedder url="http://www.ape.md/wp-content/uploads/public/publications/1558156_md_studiu_diaspor.doc

Rolul UE în procesul de negociere în formatul 5+2 și posibilitățile de sporire a implicării acesteia în procesul de reglementare a problematicii transnistrene.

O retrospectivă a asistenței financiare pentru dezvoltare acordată de către UE Moldovei, tendințele și rezultatele acesteia pe parcursul ultimilor 18 ani.

This article analyses the extent to which the European Union (EU) constitutes a normative power in its relations with Moldova. ‘Normative power Europe is examined along three dimensions: (i) normative intent; (ii) normative process; and (iii) normative impact. Our empirical analysis focuses on two norms: democracy and good governance. In addition, we ask how ‘normatively the EU has acted regarding a solution to the Transnistrian conflict. On the basis of our three-dimensional framework, we find that EU normative power can be judged as only moderate in EU-Moldovan relations.

Studiul prezinta situatia actuala a programului, precum si pozitia fiecarei tari din Parteneriat fata de aceasta initiativa, cu un accent special pe Republica Moldova. Raportul aduce argumente in sprijinul ideii ca desi se pot observa unele realizari, Parteneriatul Estic este departe de a-si atinge potentialul deplin si are nevoie de cateva succese vizibile. Perioada trecuta de la lansarea Parteneriatului Estic nu a adus imbunatatiri notabile in regiune. Economiile tarilor din vecinatatea estica au fost serios afectate de criza economica globala si nu s-au remarcat imbunatatiri nici pe frontul democratiei, Republica Moldova fiind probabil singura exceptie. De asemenea, nu s-a ameliorat nici situatia conflictelor (inghetate) din regiune.

Ucraina și Republica Moldova, care nu au existat ca state independente până la implozia URSS, reprezentau interfața europeană a Imperiului Rus și apoi celui Sovietic. În aceste condiții, acestui teritoriu, mai cu seama celui ucrainean, îi revine rolul de pivot geopolitic, deoarece existența acestor state ca state independente de Kremlin (independente în sensul strict al cuvântului) contribuie la transformarea geopolitică a Rusiei. Iar, o eventuală aderare a acestor două state la UE și NATO ar putea împinge Rusia în Asia într-o oarecare măsură, de Europa legând-o doar relațiile economice și energetice. Acest fapt este perceput drept un pericol pentru Federația Rusă, atât timp cât acest actor a jucat și mai joacă un rol (geo)politic și (geo)strategic dominant în Europa pe parcursul ultimelor secole.

În vederea anchetării celor mai atroce crime ale secolului XX și genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război, comunitatea internațională a înființat tribunale ad-hoc, precum Tribunalele Militare Internaționale de la Nürnberg și Tokyo, Tribunalul Penal Internațional pentru Rwanda și Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie. Cu toate acestea, genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război continuă să reprezinte o realitate sinistră a lumii de astăzi. Astfel, la 17 iulie 1998, Conferința Diplomatică de la Roma a adoptat Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI) cu scopul creării unei instanțe internaționale competente și permanente menită să judece indivizii care au comis cele mai odioase crime cunoscute umanității. Astfel încît, Curtea Penală Internațională diferă de Curtea Internațională de Justiție, numită uneori Curtea Mondială, care soluționează litigiile între guverne. Statutul de la Roma al CPI a intrat în vigoare la 1 iulie 2002 și în prezent Curtea este pe deplin operațională, avînd sediul la Haga, Olanda. Tratatul a fost salutat și apreciat de guverne, experți în drept și societatea civilă ca fiind cea mai considerabilă realizare în dreptul internațional din momentul adoptării Cartei Națiunilor Unite. În acest fel, lupta pentru justiție internațională a înregistrat un progres major.

(cazul Republicii Moldova și al Ucrainei)

Asociația pentru Politică Externă (APE) în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert, și-a propus să întreprindă o trecere în revistă a marilor teme ale politicii externe ale Republicii Moldova în perioada 1998-2008.