Mats Aberg: „Suedia-Moldova: Interesul reciproc este în creștere”. Infotag. 17.08.2009.

114

„I”: Domnule Ambasador, cum apreciați colaborarea moldo-suedeză, care sînt perspectivele acesteia? Cum se dezvoltă relațiile comercial-economice?

M.A.: Am mari speranțe că relațiile dintre Suedia și Republica Moldova se vor dezvolta pe o linie ascendentă. Pentru suedezi Moldova devine un partener tot mai important. Acordul de comerț liber, pe care Moldova l-a încheiat cu Uniunea Europeană, stimulează și dezvoltă comerțul. republica a început să-și exporte unul din cele mai bune produse și vinul. Sperăm că vom putea importa și vinuri de la astfel de producători precum „Vănăria Purcari”. De asemenea, vrem ca pe piața suedeză să apară și altfel de producție moldovenească.

„I”: Care a fost scopul vizitei recente a Dvs. la Chișinău?

M.A.: Dat fiind faptul că de la 1 iulie pînă la sfîrșitul anului 2009 Suedia va deține președinția Consiliului Uniunii Europene, am vizitat Moldova, unde am avut întrevederi cu prim-ministrul Zinaida Greceanîi și cu viceministrul afacerilor externe și integrării europene, Natalia Gherman. Am discutat cooperarea de mai departe și pașii pe care Chișinăul trebuie să-i facă pe calea integrării europene și democratizării. Suedia este disponibilă să continue îndeplinirea obligațiilor pentru consolidarea relațiilor dintre UE și RM, inclusiv în cadrul „Parteneriatului Estic”.

Ceea ce se vehiculează în presă precum că Suedia a sistat acest proiect nu este adevărat. Noi, dimpotrivă, considerăm că această colaborare este foarte importantă și necesară pentru Moldova. Parteneriatul dintre țările noastre extinde și aprofundează relațiile, iar „Parteneriatul Estic” apropie Moldova de UE.

De asemenea, Moldova poate conta pe ajutorul lărgit din partea UE în procesul consolidării democrației și a instrumentelor legale pentru apărarea drepturilor omului, pe susținerea pentru depășirea crizei financiar economice și pentru soluționarea diferendului transnistrean.

„I”: Cum poate influența asupra Moldovei „Parteneriatul Estic”?

M.A.: Nu putem vorbi că programul a avut o influență doar asupra Moldovei. În primul rînd este vorba de consolidarea cooperării între ministere. De exemplu, inițiativa Guvernului de a consolida posibilitățile instituțiilor sale cu orientare europeană va fi susținută material de „Parteneriatul Estic”. La fel și alte fonduri și proiecte ce țin de economia energiei și sursele regenerabile, de dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, de managementul frontierei care ar putea ajuta la reacționarea rapidă la situațiile urgente și exclusive în caz de flux masiv de migranți ilegali.

„I”: Sînteți la curent cu proiectele din Moldova cu participarea capitalului suedez?

M.A.: Avem multe proiecte, însă încercăm să le concentrăm în trei domenii diferite. Primul domeniul ține de infrastructura de drept și, în special, de respectarea drepturilor omului, care a fost lansat recent.

Al doilea domeniu se referă la extinderea potențialului economic în spațiul rural, la ajutorul pentru dezvoltarea regiunilor din Moldova. Și, în sfîrșit, al treilea domeniu, ține de acordarea susținerii pentru asigurarea securității energetice a Moldovei. Suedia își aduce contribuția la dezvoltarea relațiilor bilaterale, însă Moldova trebuie să ia în considerare și să nu uite proiectele multilaterale la care participă mai multe țări din Uniunea Europeană.

„I”: Volumul de investiții ar putea oare scădea din cauza crizei economice?

M.A: Investițiile nu se vor diminua, ci, dimpotrivă, se vor majora pînă la 11 mil. euro pe an. La momentul de față încrederea dintre oamenii de afaceri suedezi și moldoveni este în creștere. Însă orice om care vrea să facă investiții trebuie să fie convins atît în privința stabilității economice, cît și în cea politică. De aceea infrastructura economică și juridică moldovenească trebuie să fie stabilă. Acest lucru înseamnă că „surprizele” nu își au locul în politica financiară. Aici se înscrie și lipsa corupției. Negocierile și acordurile comerciale între țări care se vor desfășura ulterior sînt foarte importante atît pentru Stockholm, cît și pentru Chișinău.

„I”: Ce trebuie să întreprindă Moldova pentru a îmbunătăți aceste relații?

M.A.: Țările noastre sînt mici și cred că relațiile dintre Suedia și Moldova sînt foarte bune. Coridorul de comunicare și colaborare se extinde în permanență. Nu avem probleme în relațiile noastre.

„I”: Cum apreciază diplomația suedeză situația politică din republică?

M.A: Noi nu sîntem în drept să comentăm situația politică din țară, însă este de mirare faptul că partidele de opoziție nu au acces la mass-media. Ar fi bine ca opoziția să aibă acces la televiziunea publică „Moldova 1”.

Suedia vrea să facă un schimb de experiență cu Moldova în problemele de democratizare, deoarece cîndva țara noastră a trecut printr-o perioadă dificilă și a fost una din țările înapoiate în această privință. Încă în 1921 femeile nu aveau dreptul să participe la vot. A fost nevoie de 15 ani pentru ca Suedia să devină un stat democratic. În prezent același lucru poate fi spus și despre Moldova. Din 1991 republica se află în proces de democratizare. Înțelegem foarte bine în ce situație se află Moldova și care sînt problemele ei, însă dorim ca partidele politice să lucreze și să se dezvolte în corespundere cu politica democratică.