De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Republica Moldova s-a confruntat cu o serie de provocări la adresa securității naționale. Printre acestea, criza refugiaților ucraineni, disrupțiile în aprivizionarea cu energie, campaniile ample de manipulare a opiniei publice, imixtiunea în procesele democratice din țară, finanțarea ilegală a partidelor politice, compromiterea vectorului de integrare europeană al țării s-au evidențiat drept cele mai stringente. Deși autoritățile moldovenești au reușit să pregătească niște măsuri de răspuns la aceste provocări și astfel să reducă din potențialul lor destructiv, consecințele războiului încă mai sunt resimțite pe teritoriul Republicii Moldova. În prezent, chiar dacă riscul escaladării situației și atragerii Republicii Moldova în confruntările armate rămâne a fi unul redus, persistă îngrijorări cu privire la impactul amenințărilor de ordin hibrid asupra securității statului și rezilienței naționale.
Federația Rusă dispune de o gamă largă de instrumente pentru destabilizarea situației socio-politice din Republica Moldova, iar utilizarea acestora a căpătat un caracter mai pronunțat odată cu stabilirea fermă a unui vector pro-european la Chișinău. Kremlinul percepe Moldova ca făcând parte din sfera sa de influență, iar atitudinea acestuia denotă intenția de a restabili gloria fostului Imperiu Rus din contul teritoriilor ex-sovietice. În plus, Rusia nu vede fostele republici sovietice ca fiind actori independenți, capabili să-și ia propriile decizii, ci mai degrabă ca piloni într-un joc geopolitic mai mare între puterile globale. Aceasta se bazează în mare măsură pe amenințări hibride și mijloace militare pentru a-și atinge obiectivele în regiune.
Din aceste considerente, autoritățile statului trebuie să rămână vigilente la provocările pe care le generează noile schimbări în arhitectura de securitate a lumii. Este important ca eforturile de modernizare a sectorului de securitate și apărare să fie însoțite și de o comunicare eficientă a necesității capacitării adecvate a forțelor de menținere a ordinii publice, pentru a consolida suportul național și a reduce din riscurile politizării subiectului înarmării. De asemenea, autoritățile trebuie să rămână angajate în lupta împotriva amenințărilor de ordin hibrid, în special pe asemenea paliere ca dezinformarea, manipularea opiniei publice și ingerințele străine în procesele interne din țară. Aceste eforturi devin imperative în contextul în care Republica Moldova s-a antrenat într-o treaptă calitativ nouă în procesul de aderare la Uniunea Europeană, iar acest angajament necesită o vigilență sporită a instituțiilor statului în vederea consolidării statului de drept, îmbunătățirii vieții cetățenilor și sporirii rezilienței la un mediu volatil de securitate.
Acest studiu politico-analitic este elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea angajamentului societății civile în protecția securității naționale sub noile amenințări hibride” implementat de către APE în parteneriat cu Nord News, Centrul European „Pro-Europa” din Comrat și Zona de Securitate, finanțat printr-un grant al Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR) cu suportul Biroului pentru Afaceri Externe, Commonwealth și Dezvoltare al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (FCDO). Opiniile, constatările și concluziile prezentate în acest studiu aparțin autorului și nu reflectă neapărat cele ale IWPR sau ale Guvernului Regatului Unit.
Policy Brief APE redactatDownload: http://www.ape.md/wp-content/uploads/2024/03/Policy-Brief-APE-redactat.pdf
