Analize

This book is an analytical publication which highlights the analysis of a new format of the EU policy in the East (concerning Ukraine, Georgia, Belarus, Azerbaijan, Armenia and Moldova) and views on possibilities of this policy application for further process of the European integration of Ukraine, that is in bilateral dimension și full integration of Ukraine to the EU structures, and in multilateral dimension și development and en-hancement of regional cooperation between all the Eastern partners and the EU; as well as recommendations for using the Eastern Partnership possibilities.

Exact cu o săptămînă înainte de alegerile anticipate de la 29 iulie din Moldova, China a semnat un împrumut de un miliard de dolari, triplînd aproape datoria externă a Chișinăului, și trimțînd o provocare directă Statelor Unite și Rusiei în privința influenței economice și politice asupra unui ultim bastion al unei guvernări comuniste alese în mod democratic din fosta Uniune Sovietică, scrie în „Financial Times” Louis ONeill, fostul ambasador în Moldova al OSCE.

Războiul ruso-geogian din august 2008 i-a prins pe cei mai mulți din diplomații europeni pe plajă la mare. Criza gazului din Ucraina a venit într-o geroasă noapte de Anul Nou. Iar Parlamentul de la Chișinău a ars de Paști. Uniunea Europeană ar trebui să se pregătească de o încă o vară plină de evenimente, scriu Andrew Wilson și Nicu Popescu în Wall Street Journal Europe”.

Spatiul editiei de astazi il alocam pentru un subiect pe care l-am mai abordat in repetate rinduri si cel mai putin mi-as dori sa il percepeti ca pe unul electoral, chiar daca invitatii mei sunt reprezentanti ai unor formatiuni politice antrenate in campania electorala. Vom discuta cu ei despre unele aspecte ale politicii externe pornind de la intrebarea sacramentala quo vadis?” adica INCOTRO? Spre Uniunea Europeana, spune de ceva vreme Chisinaul incercind totodata sa nu arda podurile de pe directia opusa.

Evenimentele din Moldova au furnizat fragilului „Parteneriat Estic” al Uniunii Europene o excelentă ocazie de a-și dovedi relevanța și capacitatea de a răspunde nevoilor celor șase țări participante. Parteneriatul a fost lansat la 7 mai, la Praga, cu ecouri modeste, la un summit fără participarea unor lideri europeni influenți, ca Gordon Brown, Nicolas Sarkozy sau Silvio Berlusconi. Iar dintre cei care au mers la Praga, mulți s-au rugat ca unul din invitații notorii, Alexander Lukashenka, să nu apară. Până la urmă, liderul din Belarus n-a venit, cum n-a venit nici președintele Moldovei, Vladimir Voronin.

Republica Moldova ar putea obține o serie de beneficii economice și financiare de pe urma realizării acordurilor energetice româno-ruse semnate recent la Moscova. În urma acestor acorduri s-ar putea majora veniturile de la prestarea serviciilor de tranzit de gaze rusești în România prin Moldova și, mai ales, de la serviciile de transport și tranzitul de energie electrică rusească spre statele din Balcani. În același timp, realizarea unor prevederi ar putea amâna sau chiar bloca integrarea sistemului energetic al Moldovei în cel european.

Mesajul Washingtonului pentru Chișinãu este cã imaginea și credibilitatea instituțiilor democratice ale R. Moldova în Occident au fost puternic compromise de derapajele antidemocratice postelectorale, spune un expert moldovean, dupã un comunicat al secretarului de stat Hillary Clinton.

Asociația pentru Politică Externă a realizat interviuri cu liderii și reprezentanții celor mai importante partide politice de la Chișinău, în cadrul cărora au fost formulate întrebări pe marginea principalelor subiecte și provocări de politică externă cu care se confruntă Republica Moldova. Interviurile au fost realizate în decembrie 2008.

În pofida crizei interne, Rusia găsește resurse pentru a regla conturi geopolitice. Astfel, cei circa 400-500 mln. de euro necesare RM pentru o echilibrare economică pe termen scurt ar putea veni urgent de la Moscova. Ce va cere în schimb? Nimic din ceea ce UE cere în mod obișnuit - democratizare, reforme, modernizare. Un singur lucru: stabilitate à la russe. În aceste condiții, spectrul unei stabilizări geopolitice de tip Transnistria la frontiera euroatlantică este mai prezent ca oricând.

După 18 ani de independență, RM a ajuns la porțile UE nu doar „cea mai săracă țară din Europa”, dar și mai dezbinată ca oricând: împărțită geopolitic între Est și Vest; ciopârțită teritorial în malul stâng și drept al Nistrului; polarizată pe criterii etnice - în moldoveni în căutare de patrie în străinătate, români cu speranțele în România, ruși cu inima și gândul la Moscova, găgăuzi nostalgici după URSS, ucraineni mai aproape de Kiev decât de Chișinău, bulgari mai aproape de Sofia…

În ultimii ani, UE a devenit un simbol al bunăstării mult dorite, un ideal al democrației reale, un „pământ al făgăduinței” pentru mulți dintre noi, cetățenii RM. Indiferent de naționalitate, ne dorim să trăim într-o țară democratică unde în capul mesei să fie supremația legii și nu arbitrariul, aroganța și intoleranța unor persoane, partide sau grupuri de interese. Am sperat și continuam să sperăm că UE este cel mai indicat partener pentru a ne realiza aceste aspirații. În ultimele zile, însă, tot mai mulți dintre noi avem un șir întreg de întrebări - deocamdată, fără răspuns - către UE. În primul rând, de ce Bruxellesul s-a grăbit să recunoască rezultatul recentelor alegeri, fără ca mai întâi să analizeze multiplele semnale, îngrijorări, suspiciuni cu privire la corectitudinea și libertatea scrutinului? De altfel, multe din acele îngrijorări au fost expuse anterior de însăși dna Benita Ferrero-Waldner, Comisarul european pentru Relații Externe, de dl Kalman Miszei, Reprezentantul special al UE pentru RM, de ambasadorii UE acreditați la Chișinău și de mulți alți oficiali europeni.

Moldova is the latest country in Europe to collapse into crisis after a contested election. Some 15.000 people, communicating through web-sites like ‘Twitter, took to the street to protest against unfair elections taking control of the Parliament and Presidential Palace. The protests follow on from Georgias Rose revolution in 2004, Ukraines Orange Revolution in 2005, and the killing of ten protestors against election fraud in Armenia in March 2008.

Președintele Voronin a comparat Parteneriatul Estic cu un CSI-2 și a declarat că participarea în această inițiativă ar dezavantaja Moldova pentru că o plasează într-un grup de state mai puțin avansate în procesul de integrare europeană ca Azerbaidjanul sau Belarus. Îngrijorarea președintelui este justificată. Moldova poate regresa dramatic în procesul de integrare europeană, dar nu din cauza Parteneriatului Estic, ci din cauza modului cum decurge campania electorală.

Dezvoltarea unei cooperări strânse cu SUA constituie una din prioritățile majore ale politicii externe a Republicii Moldova. Dorința Chișinăului de a se asigura de sprijinul politic al Washingtonului a fost și este una firească și logică, iar explicația sa rezidă, desigur, în mai mulți factori internaționali, regionali și locali, care continuă, și în prezent, să modeleze interesul țării noastre de a avea SUA printre partenerii săi strategici.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a oferit presedintelui moldovean Vladimir Voronin asistentza” Rusiei pentru a solutiona rapid conflictul din Transnistria, exact in etapa culminanta a campaniei electorale din Republica Moldova. Dupa ce a blocat negocierile, practic, timp de 17 ani, si le-a inghetzat de-a binelea de trei ani incoace, Kremlinul a decis sa le dezghetze tocmai acum. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a oferit presedintelui moldovean Vladimir Voronin asistentza” Rusiei pentru a solutiona rapid conflictul din Transnistria, exact in etapa culminanta a campaniei electorale din Republica Moldova. Dupa ce a blocat negocierile, practic, timp de 17 ani, si le-a inghetzat de-a binelea de trei ani

With just six weeks to go before the April 5 parliamentary elections, Russian Foreign Minister Sergei Lavrov traveled to Moldova on February 23-24, his first visit to that country since taking office in March 2004. The timing of his visit fueled speculation that its real purpose was to underscore Moscow's support for the ruling Communist Party, which is seeking a third successive term in office.

Pe durata celor două termene în care am activat în calitate de Șef al Misiunii OSCE în Chișinău, am fost martorul a aproape șapte ani de discuții, contacte, proteste, crize, schimb de acuzații și reluări ale procesului de negocieri. Privind în urmă și reflectând asupra implicării mele, destul de îndelungate în acest proces, ajung la următoarele observații despre procesul de reglementare politică moldo-transnistreană, dar și despre conceptul de negocieri și mediere în general.

SUA rămâne singura putere mondială a lumii cel puțin pentru motivul că nu există o altă țară a cărei criză internă să pună planeta pe butuci. America, poate! Iar pentru a găsi soluții la ieșirea din criză, toată lumea stă cu ochii pe deciziile Washingtonului - în funcție de acestea, în mare parte, se vor desena scenariile de reacție ale celorlalte economii cu pondere. În geopolitică, lucrurile se petrec la fel. Deciziile administrației americane sunt decisive și la ele se raportează, direct sau indirect, pozitiv sau negativ, toți marii actori din äpiațaö securității globale.

Argumentul (și scuza) tipic al clasei politice moldovenești în ultimii 15 ani a fost: „Alegătorul din Moldova este incult, imatur, nostalgic și din această cauză nu votează forțe progresiste, democratice și europene”. De fapt, alegătorul de rând deseori este mai matur decât clasa politică. Iar

Andrei Popov (APE): Chiar din primele zile ale anului, criza gazelor tine cap de afis in presa internationala si locala. Ceea ce initial era tratat de multi doar ca o noua runda in disputa deja traditionala dintre Rusia si Ucraina cu privire la pretul gazelor