marți, aprilie 23, 2019

Dialogul Diplomatic Moldo-Român Este Readus în Albia Normalității. Opinii despre vizita Ministrului roman de...

Victor Chirilă, Directorul de programe la Asociația pentru Politică Externă, este de părere că vizita lui Lazăr Comănescu la Chișinău a fost pur și simplu o verificare de poziții și o coordonare a agendelor. Ministrul român de externe nu a spus de fapt nimic nou, reiterând ceea ce oficialii români au repetat de mai multe ori în trecut, adică sprijinul ferm pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și susținerea în cadrul cooperării regionale. "Rezultatul principal al acestei vizite este că dialogul la nivel diplomatic este readus în albia normalității. Să vedem dacă va și continua în același stil și dacă va fi adus și la alte nivele, în special la cel al șefilor de stat, al celor două președinții, care de fapt domină dosarul moldo-român și dau tonul cooperării", spune Victor Chirilă.

Absența Moldovei din GUAM Desăvârșește Izolarea Diplomatică a Țării. Radu Gorincioi. Info-Prim Neo.

Refuzul participării șefului statului sau a prim-ministrului la acest summit trebuie interpretat prin prisma negocierilor intense pe care Chișinăul le poartă cu Moscova pe parcursul ultimului an. Moldova s-a distanțat continuu de Ucraina și România, mizând exclusiv pe Rusia în procesul de negocieri în problema transnistreană. Cu toate acestea, Kievul deține pârghii importante de presiune asupra regimului de la Tiraspol, iar România reprezintă principala cale de acces spre piața europeană și un avocat natural în cadrul UE și NATO.

Republica Moldova trebuie să adere la UE, cîndva, cumva… Comentariu de Igor Boțan. E-Journal.md.

La 25 iulie 2008 Președintele Vladimir Voronin a prezidat ședința Comisiei naționale pentru integrare europeană. După toate aparențele, ședința a fost preconizată expirării la 1 iulie a termenului Acordului din 28.11.94 de Parteneriat și Cooperare (APC) dintre Comunitățile Europene și Statelor lor membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte. Luînd în considerație că în cadrul Reuniunii Consiliului de Cooperare Republica Moldova și Uniunea Europeana din 27 mai 2008 a fost anunțată lansarea începînd cu luna iulie a.c. a procesului de reflecții referitor la viitorul document de colaborare ce urmează a fi semnat între UE și Republica Moldova, era necesar a stabili reperele de bază pentru acesta.

Argumente Pro și Anti-NATO în Moldova. Radu Gorincioi. Unimedia.

În ultimul timp în mass media din Moldova problematica securității naționale obține o rezonanță din ce în ce mai mare. Tot mai mulți cercetători, comentatori și politicieni încearcă să răspundă la întrebarea: este sau nu fezabil statutul de neutralitate al Republicii Moldova? Referitor la această întrebare și-a precizat poziția și Președintele statului. Într-un stat democratic, atît argumentele pro-NATO, cît și argumentele anti-NATO au dreptul la viață. Ceea ce este comun însă adepților acestor două curente este faptul că ambele recunosc Alianța Nord-Atlantică drept principala organizație politico-militară și de securitate din acest areal geografic. Altfel spus, în prezent nu există o alternativă viabilă de asigurare a securității în afara aderării sau a colaborării cu NATO.

James Sherr: Moscova si Tiraspolui vad Procesul de Integrare Europeana a Republicii Moldova ca...

Constat existenta a unui grad ingrijorator de mare imprecizie in modul cum aceasta chestiune importanta este discutata astazi in Moldova. In primul rand, pare sa existe o iluzie ca dupa ce va fi incheiat un eventual acord cu privire la reconfirmarea sau recunoasterea neutralitatii talmacirea prevederilor acestuia va fi o decizie suverana a Republicii Moldova. Nu va fi asa. Neutralitatea, spre deosebire de statutul de tara nealiniata, reprezinta un statut codificat de dreptul international care se bazeaza pe tratate, iar aceste tratate trebuie sa fie in mod adecvat intelese si interpretate de catre toti actorii relevanti. De obicei exista si garantori ai statutului de neturalitate, exista parti la asemenea tratate si obligatii extrem de precise. Dar chiar si in acest caz, trebuie sa fiti constienti ca interpretarea prevederilor statutului de neutralitate o va face statul mai puternic, or acesta nu este Republica Moldova, ci Rusia.

Integrarea Europeană a Republicii Moldova: obiective ambițioase și realități. Victor Chirilă. Panorama APE.

Șeful Statului a ținut să nuanțeze că denumirea noului Acord cu UE va trebui să reflecte scopuri mult mai ambițioase decât cele care sunt prevăzute de un Acord obișnuit de parteneriat și colaborare. Și, deoarece vecina noastră, Ucraina, insistă ca viitorul ei Acord cu UE să fie numit Acord de asociere, prin urmare, Moldova, în viziunea domniei sale, nu are nici un temei ca să fie mai modestă în această chestiune.

Blocaj Rusesc la Toate Nivelele Negocierilor Vizînd Criza Transnistreană”. Vladimir Socor. Radio Europa Liberă.

Exact acum un an, Președintele de atunci al Rusiei, Vladimir Putin, la primit pe Președintele moldovean Vladimir Voronin, în reședința prezindențială de la Novo-Ogoreovo, lângă Moscova. Președintele Voronin și echipa acestuia investiseră mari speranțe în întâlnirea de atunci cu dl Putin, se spera ca Putin era gata-gata să susțină propunerile Chișinăului pentru rezolvarea conflictului din Transnistria în interesul Republicii Moldova. Mai mult, chiar, se spera ca dl Putin să forțeze mâina Tiraspolului ca să iscălească și acesta propuenrile negociatorilor moldoveni. Propunerile Chișinăului, pachetul, erau foarte bine concepute și conforme cu interesul Republicii Moldova, cum am apreciat atunci și de atunci încoace. Tocmai din acest motiv Rusia nu se împacă cu ele.

UE a Decis să Lanseze Procesul de Reflecție Asupra Viitorului Acord Politico-Juridic cu Republica...

La 27 mai a.c., la Bruxelles, a avut loc cea de-a 10-a Reuniune a Consiliului de Cooperare Republica Moldova și UE, la care delegația Republicii Moldova a fost condusă de însuși Președintele RM, dl Vladimir Voronin. Conform Acordului de Parteneriat și Cooperare (APC), ce definește actualmente cadrul politico-juridic al relațiilor țării noastre cu UE, Consiliul de Cooperare se reunește o dată pe an la nivel de membri ai Guvernului RM, membri ai Consiliului European și membri ai Comisiei Europene, pentru a discuta problemele actuale ce țin de implementarea APC, precum și a face, de comun acord, recomandări cu referire la evoluția relațiilor țării noastre cu UE.

Parteneriatul Estic: Obiective și Perspective. Victor Chirilă.

Inițiativa creării unui Parteneriat Estic între cele 27 de state membre ale UE și Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan și, chiar, Belarus, aparține Poloniei și Suediei, care au și sonorizat-o la 23 mai a.c. Conform viziunii polono-suedeze, Parteneriatul Estic pornește de la necesitatea consolidării ofertei UE în direcția Europei de Est, se va baza pe Politică Europeană de Vecinătate (PEV), dar, totodată, va merge dincolo de actuala PEV”. În consecință, Parteneriatul Estic ar urma să se axeze pe două coordonate majore, și anume să: 1) aprofundeze cooperarea bilaterală, oferind, în acest context, statelor partenere din Europa de Est oportunitatea unei mai profunde integrări cu UE; 2) creeze o formulă permanentă de cooperare la nivel multilateral între UE și cele șase state partenere din Europa de Est.

Ce Oferă Cetățenilor Republicii Moldova Parteneriatul de Mobilitate cu UE? Victor Chirilă.

La 6 iunie a.c., Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene (MAEIE) a dat publicității un Comunicat de Presă prin care a adus la cunoștința opiniei publice din țara noastră că, la 5 iunie, la Luxembourg, cu ocazia reuniunii Consiliului UE pentru Justiție și Afaceri Interne, dl Valentin Mejinschi, Ministrul Afacerilor Interne al RM, a semnat Declarația Comună privind Parteneriatul de Mobilitate RM și UE. Din partea UE, Declarația a fost semnată, de asemenea, de dl Jacques Barrot, Vice-președintele Comisiei Europene și, în același timp, Comisar pentru Justiție și Afaceri Interne, de către dna Benita Ferrero-Waldner, Comisarul pentru Relații Externe și Politica Europeană de Vecinătate, precum și de dl Dragutin Mate, Ministrul Afacerilor Intene al Sloveniei, Președintele în exercițiu al Consiliului UE pentru Justiție și Afaceri Interne.

Summit-ul CSI de la Sankt-Petersburg. Igor Boțan. www.e-democracy.md.

Summit-ul informal al CSI, desfășurat în zilele de 6și7 iunie 2008 la Sankt-Petersburg, a avut o semnificație aparte. Toți liderii statelor CSI și-au manifestat interesul de a participa la summit, lucru care se întîmplă foarte rar. Probleme gravele care există între un șir de state din CSI în raport cu Rusia nu au putut împiedica participarea la prima întîlnire colectivă cu Președintele nou ales al Rusiei, Dmitrii Medvediev. În ajun și după summit au existat motive pentru speculații pe seama faptului că liderii statelor CSI ar fi venit la primul "poclon" către noul Președinte al unei Rusii ascendente și din ce în ce mai puternice.