Analize

Razboiul gazelor ce a izbucnit intre Rusia si Ucraina a facut multe victime economice in Europa in general, si in Europa de Sud-est, in particular. Se pare ca in viitorii cativa ani, conflictele pe marginea livrarii si tranzitului de gaze vor fi constante in relatiile

Ultimii zece ani de cooperare a Republicii Moldova cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au fost o decadă de relații în care apropierea țării noastre de Alianță s-a schimbat pe ceea ce limbajul oficial numește „relații pragmatice” și invers. Ca și alte aspecte ale

Integrarea Europeană Bineînțeles, printre obiectivele prioritare ale politicii externe moldovenești pe parcursul anului 2008, promovarea integrării europene a Republicii Moldova a avut un rol deosebit. Aș afirma, prin extindere, că integrarea a constituit și obiectivul întregii noastre societăți. Spre regret, spațiul redus mă obligă să

UE are un ritual aproape anual de perfecționare a Politicii Europene de Vecinătate (PEV), prin inițiative ca Noul Ostpolitik”, PEV Plus, Sinergia Mării Negre și, mai recent, Parteneriatul Estic. Acestea tind, de obicei, să facă PEV mai atractivă, oferindu-le noi beneficii vecinilor săi. Vecinii vechi” și vecinii noi” PEV este concepută în baza instrumentelor de extindere a UE (armonizarea legislației, plan de acțiuni, raporturi anuale, twinning etc.), dar fără o perspectivă de aderare. Însă o mare problemă a PEV este faptul că statele vecine ale UE sunt foarte diferite de candidații de aderare din Europa Centrală în anii 90-ci, sau de Balcani astăzi.

Parteneriatul Estic este destinat, anume, pentru a asista Moldova și celelalte cinci state să se apropie cât mai mult de îndeplinirea Criteriilor de la Copenhaga. Noua inițiativă creează oportunități și condiții egale pentru toate cele șase state vizate. Totodată, ea permite acelorași state să avanseze spre UE cu viteze diferite, în funcție de ambițiile și capacitățile lor interne de implementare a reformelor și de asimilare a legislației comunitare care conține peste 80 mii de pagini.

Datele ultimului sondaj de opinie publicat la Chișinău (BOP, septembrie și octombrie 2008) ne oferă câteva date deconcertante în ceea ce privește viziunea populației față de o serie de evoluții geopolitice. În primul rând, liderii Federației Ruse se mențin în topul celor mai „de încredere”

În perioada 13și14 noiembrie 2008 la Chișinău și-a desfășurat lucrările Summit-ul șefilor de guverne din țările CSI. Despre această organizație regională s-a scris mult, deși nu merită decît să se facă anumite constatări. Vorba e că CSI poate pretinde la titlul de cea mai secretă

Marea Neagră este ceea ce rușii numesc „vecinătate apropiată”, ceea ce europenii numesc „politica de vecinătate”. Deci, aici se suprapun de fapt cele două interese și ai de a face cu un actor - Federația Rusă, care a arătat și în Georgia că nu vrea să cedeze fără luptă și chiar poate să o facă. Confruntările de aici vin și de aici încercăm să definim de fapt „soft” Marea Neagră, uitând că problema e de fond.

Conflictul Transnistrean si însuși cuvântul „conflict” a fost si este analizat si interpretat in foarte multe moduri. Aspectul psihologic mi se pare unul extrem de important si la care nu se atrage o atenție prea mare, inclusiv din partea celor care iau decizii.In fond, insa,

Agresiunea Federației Ruse împotriva Georgiei din august 2008 a înclinat balanța în interiorul UE în favoarea statelor care se pronunțau, din ce în ce mai insistent, pentru reevaluarea relațiilor cu Moscova și, în același timp, pentru o mai mare implicare a UE în regiunea Europei de Est a Politicii Europene de Vecinătate (PEV). În consecință, începând cu Summit-ul Extraordinar al UE din 1 septembrie 2008, dedicat în întregime războiului ruso-georgian și posibilelor sale implicații geopolitice, statele membre ale UE au luat, prin consens, o serie de decizii ce denotă determinarea UE de a aprofunda cooperarea sa cu statele ex-sovietice din Europa de Est și Ucraina, Moldova, Georgia, Azerbaidjan, Armenia și, chiar, Belarus.

Dialogul dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost unul mai rezervat, în special din partea Comunității Europene, care în repetate rînduri a atenționat autoritățile Republicii Moldova asupra stării degradante a democrației și libertății de exprimare din țară.

Principalele partide din România promit în programele de guvernare că vor sprijini apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, niciuna dintre aceste formațiuni nu explică, însă, care ar fi instrumentele, care i-ar permite București-ului să propulseze Chișinăul într-o lumină mai favorabilă Bruxelles-ului. Practic, nici unul dintre marele partide autohtone nu-și propune să ofere în mod concret Republicii Moldova sprijin logistic sau experți în domeniile care sunt puse sub lupă de Comisia Europeană.

Ambasadorul SUA în Republica Moldova, Asif Chaudhry, a organizat miercuri, 5 noiembrie, o recepție la reședința sa, în cadrul căreia invitații au urmărit rezultatele alegerilor americane. Reprezentanții partidului de guvernământ în Republica Moldova și Partidul Comuniștilor și nu au dat curs invitației de a participa

Rusia ar trebui să fie partenerul strategic al Chișinălui, consideră aproape 50 la sută dintre locuitorii R.Moldova. Pe de altă parte, 41 la sută din respondenții unui sondaj sunt de părere că România ar putea ajuta cel mai mult Chișinăul pe calea integrării europene. Datele Barometrului de opinie publică prezentat marți la Chișinău de Institutul de Politici Publice arată că 71 la sută dintre cetățenii moldoveni ar vota pentru integrarea în UE, dacă duminica viitoare s-ar desfășura un referendum la acest subiect. România este considerată țara care ar putea ajuta cel mai mult Republica Moldova în procesul de integrare europeană de 41 la sută din respondenți, în timp ce 24 la sută consideră că acest suport ar putea veni din partea Rusiei.

În Republica Moldova, PEV a dat naștere la mari speranțe în ceea ce privește șansele țării noastre de a se integra rapid în spațiul UE. Atât autoritățile centrale, cât și principalele partide parlamentare sperau că PEV va deschide Moldovei drumul spre integrare sa in UE. Speranțele clasei politice, precum și a opiniei publice din țara noastră s-au împlinit, însă, parțial. PEV a recunoscut aspirațiile europene ale Moldovei, dar nu i-a acordat o perspectivă clară de aderare la UE într-o perioada previzibilă.

Republica Moldova încă nu este pregătită să intre în grupul statelor candidate la Uniunea Europeană, deși ideea alinierii ei la țările din Balcanii de Vest este corectă, afirmă expertul Nicu Popescu de la Consiliul european pentru relații externe de la Londra. „Principalul obstacol în alinierea Republicii Moldova la țările din Balcanii de Vest nu se află la Bruxelles, ci în interiorul Republicii Moldova", a declarat Nicu Popescu la radio Europa Liberă, într-un comentariu pe marginea declarațiilor președintelui român Traian Băsescu, făcute la întîlnirea de joi, de la București, cu premierul moldovean Zinaida Greceanîi.

Concluziile adoptate luni la CAGRE privind Moldova nu au fost luate în funcție de Rusia, ci în funcție de pozițiile țărilor membre, care nu sunt pregătite să ofere Chișinăului perspectiva aderării, problemă pe care nici nu o consideră prioritară, spun analiștii străini.

Vizita demnitarilor din Ministerele de Externe suedez, ceh si lituanian la Chișinău în această săptămână a adus încă un mesaj încurajator din partea Uniunii Europene către Republica Moldova. Delegația, căreia i s-a alăturat și Ambasadorul Britanic la Chișinău, a lăsat să înțeleagă destul de clar că Uniunea Europeană poate începe negocierea unui Acord de asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană încă înainte de alegerile parlamentare din primăvara anului viitor... ...Desigur, perspectiva aderării și integrării Republicii Moldova este condiționată de mersul reformelor interne. Reprezentanții europeni s-au declarat încurajați de întrevederile lor cu Șeful statului, Guvernul și conducerea Parlamentului. Mesajul poate fi rezumat pe scurt în modul următor: Legiferarea și aplicarea practică a reformelor în ritmul ultimilor doi ani, precum și recuperarea mai rapidă a restanțelor, poate conduce la demararea negocierilor chiar la începutul anului viitor în vederea unui Acord de Asociere. Restanțele sunt observate în domeniile justiției și al poliției, printre altele.

În viziunea mai multor politicieni și experți de la Chișinău politica externă a Republicii Moldova este incoerentă și imprevizibilă, iar credibilitatea sa este, de multe ori, pusă sub semnul întrebării de către principalii parteneri externi, cum ar fi vecinii săi Ucraina și România, de asemenea, de SUA,UE și, chiar, Federația Rusă. Această regretabilă realitate nu își are, însă, începutul odată cu venirea la putere a Partidului Comuniștilor (PCRM). Lipsa de coerență, previzibilitate și credibilitate a fost caracteristică politicii externe a Chișinăului, desigur în măsuri diferite, și în timpul guvernărilor democrate din perioada 1991 și 2001. Totuși, trebuie să recunoaștem că anume începând cu anul 2001 și până în prezent, respectivele tendințe negative din politica externă a țării s-au accentuat și mai mult.