Interviuri

Romania nu mai este o tara, care isi dirijeaza actiunile după bunul ei plac. Romania este o tara membra a Uniunii Europene. Si aceasta apartenenta ii solicita anumite obligatiuni fata de comunitatea europeana.

La 7 mai, la Praga, va fi lansat oficial „Parteneriatul Estic” - un program care presupune consolidarea relațiilor dintre Uniunea Europeană și șase foste republici sovietice: Ucraina, Moldova, Belarus, Georgia, Armenia și Azerbaidjan.

Până acum am constatat, din păcate, că există un anumit efort din partea organismelor internaționale de a stimula Puterea, iar aceasta manifestă o lipsă totală de interes. Vin emisarii europeni, ne motivează să ne angajăm intr-un dialog, iar Puterea, dacă și face anumite declarații, atunci acestea numai nu chemare spre dialog pot fi numite. Mașinăria europeană este puțin birocratizată și, până se ia o decizie, durează ceva timp. Dar acum, sunt convins că vom vedea o reacție mult mai rapidă, mult mai puternică și mai motivată. Acesta este un lucru îmbucurător.

Europa Liberă: Uniunea Europeana si-a exprimat ingrijorarea fata de situatia din Moldova si a indemnat puterea si opozitia sa inceapa un dialog politic. Dar cit de serioase par sa fie declaratiile presedintelui Voronin cum ca ar fi deschis dialogului, in timp ce continua sa acuze

Eu cred că Republica Moldova nu își poate permite niciun fel de izolare. Este foarte vulnerabilă și foarte dependentă de UE. Speranțele că un parteneriat mai strâns cu Rusia vor permite compensarea Republicii Moldova sunt absolut deșarte. Este suficient să ne uităm la statistici ca să vedem: comerțul Republicii Moldova cu UE reprezintă peste 50% din comerțul exterior și comerțul cu Rusia - circa 15-17%.

Cercetătorul și analistul politic, Nicu Popescu de la Centrul european pentru relații externe de la Londra afirmă că acțiunile poliției îndreptate împotriva manifestanților pașnici vor afecta grav relația Moldovei cu Uniunea Europeană și ar putea arunca R. Moldova într-un regim autoritar de genul celui din Bealarus.

Jonathan Steele este editorialist senior în subiecte de politică internațională al ziarului britanic The Guardian, pentru care lucrează de câteva decenii. În anii 70 a vizitat frecvent Uniunea Sovietică în calitate de corespondent al ziarului. În a doua jumătate a anilor 70 este corespondent la Washington. În perioada 1988-1994 a fost șeful biroului The Guardian de la Moscova. A fost martor al Perestroikăi și al valului de apariție a statelor noi pe teritoriului ex-sovietic. A scris și continuă să scrie despre conflictele din America Centrală, Orientul Mijlociu, Afganistan și Irak și țară pe care a vizitat-o de nouă ori începând cu intervenția militară americană. A vizitat Republica Moldova de trei ori și în perioada apariției Frontului Popular pe vremea Perestroikăi, în momentul declarării independenței față de Republica Moldova a regiunii secesioniste transnistrene și zilele acestea, când a participat la un program de instruire pentru jurnaliștii din presa scrisă, organizat de Centrul Independent de Jurnalism de la Chișinău.

Potrivit lui Victor Chirilă, director de programe la Asociatia de Politica Externe, fost director Adjunct la Departamentul Europa si America de Nord din Ministerul de Externe, reticenta Chisinaului in ceea ce priveste Parteneriatul Estic poate fi in parte inteleasa; insa e de mirare ca invoca argumente asemanatoare celor folosite de Moscova pentru a preintîmpina o eventuala aderare a Republicii Moldova la NATO. Un astfel de discurs nu este inteles la Bruxelles si nici in celelalte capitale ale Uniunii Europene.

Inițiativa Parteneriatului Estic este un răspuns al Uniunii Europene la aspirațiile și provocările cu care se confruntă vecinii estici ai Uniunii în procesul de reforme și care și-au declarat dorința lor de a se dezvolta în strânsă cooperare cu UE. Unele dintre ele și cum ar fi Moldova și Ucraina - și-au exprimat clar aspirația de a deveni pe viitor membrii ai Uniunii, iar alte state nu au facuto. Parteneriatul Estic trebuie sa fie perceput ca o ofertă de cooperare adițională din partea UE cele șase state din vecinătatea sa estică.

Declarația comună semnată pe 18 martie, la Moscova, de către președintele RM Vladimir Voronin și liderul separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov, a generat reacții reci în rândurile clasei politice democratice de la Chișinău, dar și în principalele capitale occidentale. Despre consecințele acestei declarații discutăm cu Victor Chirilă, director de programe la Asociația pentru Politică Externă.

Întîlnire protocolară sau de semnare a unor documente de intenții?Președintele Vladimir Voronin, cum ați auzit și la știri, merge azi într-o vizită la Moscova, unde va avea o întrevedre cu omologul său, Dmitrii Medvedev și cu liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov. Într-un comunicat de

Până la expirarea președinției Franceze a UE au rămas zile numărate. Pentru cancelaria de la Paris, aceste șase luni au însemnat un mandat zbuciumat, început în „acordul” votului irlandez împotriva Tratatului de la Lisabona, trecut prin criza ruso-georgiană și încheindu-se în mijlocul disputelor și turbulențelor

Discuție realizată la data de 12 ianuarie 2009.

Discuție realizată la data de 12 ianuarie 2009 în limba engleză.

Discuție realizată la data de 12 ianuarie 2009.

Cum s-a manifestat R. Moldova în anul 2008 pe arena internațională? A fost destul de prezentă în plan regional, a deținut președinția în cinci organizații regionale. Evident, Moldova a încercat să folosească aceste pârghii pentru a-și spori statutul său în relațiile cu Uniunea Europeană (UE).

Cum a fost anul 2008 din punct de vedere al acțiunilor întreprinse în procesul de soluționare a conflictului transnistrean? În general, se poate vorbi despre tendințe pozitive sau negative? Anul 2008 poate fi împărțit în două perioade: prima a durat de la începutul anului până

Această întâlnire reconstituie o continuare a teatrului absurdului sub denumirea „Soluționarea conflictului transnistrean”, care ni-l prezintă Vladimir Voronin din momentul venirii sale la putere în 2001.

Ridicarea restricțiilor pentru muncitorii români în statele membre, aprofundarea relațiilor UE-RM, solidaritate și securitate energetică și un puternic parteneriat transatlantic cu noua administrație Obama sunt câteva dintre prioritățile președinției cehe a UE, care va începe luna viitoare. Sub mottoul Europa fără bariere”, Cehia preia de la Franța președinția semestrială a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2009, fiind urmată de Suedia și apoi de Spania și Belgia, în 2010.

[audio mp3="http://www.ape.md/wp-content/uploads/public/files/mp3/Leanca REL/5FB6B9F7-7C5C-4564-9ACE-BB6147EF1F6E_4199779.ram