Interviuri

Asta e democrația. Este opțiunea exprimată de poporul irlandez - în tot cazul, de o majoritate de circa 54 la sută a acestuia - care, probabil, consideră că respectivul tratat nu-i reprezintă interesele și năzuințele. Vox populi, vox Dei, au spus anticii… Desigur, am putea să justificăm acest „nu” prin lipsa de comunicare suficientă, de informare completă și concludentă sau de explicații detaliate pe care guvernul irlandez ar fi trebuit să le aducă cetățenilor săi cu privire la acest tratat care - deși e simplificat - are totuși 300 de pagini. Dar trebuie să recunoaștem, totodată, că aceste probleme sunt valabile pentru toate guvernele europene și că, dacă s-ar recurge la noi referendumuri, ne-am putea confrunta și cu noi voturi negative.

Nu exclud, urmatorul document politic semnat cu Uniunea Europeana va fi un document in premiera, pe care astazi nu-l vor avea alte state care merg pe drum spre Uniunea Europeana. Document politic, cu noi angajamente, cu un nou nivel al relatiilor politice moldo-comunitare, care ne va da posibilitatea sa progresam in petrecerea reformelor si in apropierea Republicii Moldova de valorile europene. Astazi examinam, cu partenerii nostri europeni, includerea in urmatorul document politic a celor patru libertati, care ar putea sa le ofere Uniunea Europeana unui stat aspirant la integrarea in Uniunea Europeana.

Asadar, premierul de la Chisinau ne indeamna sa pornim de la proverbul romantios Ochii care nu se vad, se uita”. Ce cred insa doi experti in materie de politica externa despre sansele de incalzire a temperaturii relatiilor moldo-romane? Asadar, in studioul de la Chisinau al Europei Libere se afla directorul Asociatiei pentru Politica Externa, Andrei Popov, si deputatul si conferentiarul universitar, Oleg Serebrian, cu care discutam despre sansele de imbunatatire a relatiilor moldo-romane dupa recenta vizita la Chisinau a ministrului roman de externe, Lazar Comanescu. Domnul Andrei Popov, ce credeti, este posibil dezghetul?

Este prima initiativa poloneza, de aceasta data in parteneriat cu Suedia, tara care a fost acceptata de UE. Suntem constienti de timpul si de eforturile care ne-au trebuit noua, polonezilor, sa atingem standardele europene. Suntem recunoscatori celor care ne-au sustinut in aspiratiile noastre. Iata de ce am dori si noi sa impartasim altor state ceea ce consideram ca ar fi un exemplu de transformare de succes. Vrem sa credem ca Polonia este acum o tara de suces. Si chiar dorim sa fim o tara europeana cu o democratie pe potriva asteptarilor multora si cu o piata libera. Avem vecini europeni apropiati si putin mai indepartati, si anume de aceea insistam ca Europa sa creeze mecanisme de care sa profite tarile doritoare sa devina membre ale UE. Este vorba de un fel de mechanism ‘a la carte. Indiscutabil, comertul liber, facilitatile pentru obtinerea vizelor, asistenta legislativa sunt domenii, pentru care sprijinul nostrum va fi unul necesar si util. Aici putem sa acordam asistenta.

Europa Libera: In raportul dvs Uniunea Europeana isi reafirma angajamentul fata de tarile candidate si fata de cele carora li s-au oferit perspective clare de adererare. Despre ce tari este vorba? - Vorbim despre Croatia si Turcia, fosta Republica Iugoslava a Macedoniei si de restul tarilor din Balcanii de Vest. Dar aceste tari trebuie sa indeplineasca criteriile de aderare. Dar ce se intampla cu Tratatul de la Lisabona? Continua extinderea chiar si in absenta acestuia? Uniunea Europeana trebuie sa isi imbunatateasca capacitatea de integrare. Iar ratificarea Tratatului de la Lisabona este parte a acestui proces pentru ca Tratatul de la Lisabona pregateste UE pentru ultima extindere. Vom distruge Uniunea Europeana daca vom continua extinderea fara sa avem capacitatea institutionala necesara.