Interviuri

Vladimir Voronin: Toate cerințele pe care le înaintează Uniunea Europeană. În primul rând, noi mai avem încă datorii la acel Plan de Acțiuni pe trei ani, pe care l-am avut de îndeplinit, au mai rămas restanțe. Ați auzit, astăzi, Legea despre Procuratură, și încă mai este ceva acolo… Doi, acum noi trebuie să trecem de la stagiul de aprobare, de adoptare a legilor, la executarea acestor legi europene. Aici este și mai complicat și mai greu pentru noi toți, dar suntem obligați să facem acest lucru.

Andrei Stratan: Noi nu luăm în calcul federalizarea statului. Legea adoptată în unanimitate, în Parlament în 2005, prevede o autonomie largă a Transnistriei, dar în cadrul Republicii Moldova. Ne-am inspirat din alte modele, inclusiv din Federația Rusă și Ucraina, și noi oferim autonomie mult mai mare Transnistriei decât au zone similare din Federația Rusă sau Crimeea în Ucraina. Pentru planul nostru de autonomie am primit aprobări de la SUA, UE, Ucraina, dar, deja de un an și jumătate, așteptăm încă poziția Moscovei. În prezent, noi suntem în consultări cu Rusia. Nu negocieri, ci consultări. Sperăm ca, în octombrie, la Viena, să aibă loc o ședință în formatul 5 plus 2, la care să vină toată lumea. La această ședință așteptăm reacția transnistrenilor.

Vasile Șova: Expertii pe subiectul conflictelor inghetate post-sovietice ca cel din Transnistria, sunt de acord ca toate au o componenta externa foarte puternica, care le-a „hranit”. Nu-i nici o indoiala ca aici s-au facut greseli si in plan intern, dar cheia in mentinerea conflictului a venit din exterior. O solutie de durata pentru un conflict inghetat presupune conditi propice si externe si interne, iar in prezent, primul aspect e pozitiv pentru ca actorii externi, care au interese in aceasta regiune sunt interesati, acum, sa rezolve conflictul, care nu e etnic ori religios, ci politic, deci mai usor de solutionat.

Oamenii sunt foarte optimiști în legătură cu o posibilă euro-integrare și destul de pesimiști în ceea ce privește evoluția politicii interne. Ne aducem aminte de vremurile când știam foarte puțin despre UE și înțelegem că la acest nivel se află acum RM. Experții noștri au prezentat o fărâmă din ceea ce s-ar putea face și aici, în special, în Administrația Publică Locală (APL), pentru ca RM să se integreze mai repede în Europa. Înainte pe noi ne învățau nemții, francezii, englezii, suedezii, acum e timpul ca și noi să facem ceva.

Este nevoie de ceva timp pentru a diminua emoțiile și a evalua la rece situația. Însă, în Moldova, situația este total diferită. Problema transnistreană poate fi ușor soluționată dacă există voință politică. În Moldova, nu este vorba despre conflict etnic sau religios. Nu putem vorbi nici măcar despre conflict în general. În orice caz, nu despre un conflict între oameni.

Pentru noi, germanii, 3 octombrie a fost și rămâne o zi în care ne bucurăm de reunificarea celor două Germanii. Acest sentiment de bucurie este fortificat și de convingerea că, prin reunificarea țării noastre, s-a reușit unificarea Europei. Pentru mine, căderea Zidului berlinez simbolizează sfârșitul definitiv al divizării Europei. Tocmai de aceea, este o onoare să pot sărbători Ziua Unității Germane de cealaltă parte a fostei Cortine de Fier - nu și de cealaltă parte a Europei însă, căci sunt convins că aici, în R. Moldova, suntem în Europa.

Intrebare: domnule ministru, Republica Moldova si-a anuntat recent intentia de a semna un Acord de asociere cu UE. Ce actiuni a intreprins MAEIE pentru atingerea acestui scop, inclusiv pe dimensiunea intensificarii dialogului cu Franta, tara care detine presedintia Uniunii? Raspuns: Viziunea comuna referitor la noul acord pe care Republica Moldova doreste

In acelasi timp trebuie să continuăm dezvoltarea cursului nostru de integrare europeană, nu doar declarativ, ci și la modul practic. O dezvoltare economică a Moldovei, o dezvoltare a relațiilor cu UE ar putea să ne ajute la încălzirea relațiilor cu regiunea transnistreană. UE a pătruns mult în spațiul mediatic transnistrean și, spre deosebire de NATO, nu mai este considerată un dușman. De aceea, integrarea europeană a Moldovei ar fi o șansă pentru reglementarea transnistreană.

Andrei Stratan: Am solicitat ca Republica Moldova, în următoarea perioadă, să beneficieze de o nouă deschidere din partea UE, țărilor membre ale UE, deci nu am solicitat numai semnarea unui Acord de Asociere, dar s-a solicitat, în premieră, ca Republicii Moldova să-i fie acordat statutul de candidat pentru aderarea la UE.

Putem spune că centrul a îndreptățit speranțele în privința sa. Inițial, eliberam vize doar pentru Ungaria, Austria, Letonia și Slovenia, iar pe 21 mai 2007 la centru au aderat Danemarca și Islanda, pe 1 ianuarie 2008 - Estonia, pe 1 aprilie 2008 - Suedia. La moment, purtăm negocieri cu alte cîteva țări. Avem o înțelegere și cu alte state, dar nu dorim să anunțăm înainte ca aceste țări să o facă oficial. Putem spune că pînă la sfîrșitul anului încă, cel puțin, două țări vor adera la centru.

Conflictele din Moldova și cele din Georgia sunt diferite si in acest sens recunoasterea de catre Rusia a Abhaziei si Osetiei nu va afecta in mod direct conflictul transnistrean si implicit nu va conduce la recunoașterea Transnistriei. Totusi cred ca vor fi presiuni din partea Rusiei și regimului de la Tiraspol pentru a obtine cedari din partea Moldovei. Prin aceasta, transnistrenii speră să reintre pe agenda priorităților rusești, rușii vor încerca să demonstreze că pot rezolva un conflict altfel decât cu forța. La moment, pentru Rusia este mai convenabil sa obtina o reglementare formala pentru conflictul transnistrean, in urma careia ea sa fie singura tara care sa controleze Moldova.

Trebuiesc schimbate mecanismele de negociere și mecanismele de menținere a păcii. Vă dau două exemple care să ilustreze cât de gravă este situația. S-a auto-declarat „stat independent” Kosovo, s-au auto-declarat „stat independent” cei din Osetia de Sud dar și din Abhazia. Declararea independenței Kosovo s-a făcut în condițiile în care exista celebra rezoluție a Consiliului de Securitate 1244, care garanta integritatea teritorială a Serbiei. Deci, a fost prima încălcare a unei Hotărâri a Consiliu de Securitate. Pentru integritatea teritorială a Georgiei au existat cel puțin vreo treizeci de rezoluții ale Consiliului de Securitate. S-au încălcat și ele prin începerea procesului de recunoaștere a independenței Osetiei de Sud și Abhaziei.

În legatără cu interpretările ale unor medii de informare a declarațiilor Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, Kalman Mizsei, făcute în cadrul unei discuții cu un grup de jurnaliști din Chișinău și Tiraspol cu priljul paricipării la programul „Dialoguri Transnistrene” organizat de Asociația pentru Politică Externă (APE) la Vadul lui Vodă la 5 septembrie 2008, prezentăm textul complet al declarațiilor dlui Mizsei. Precizăm că acestea au fost singurele declarații făcute pentru presă de reprezentantul UE pentru Republica Moldova la seminarul de astăzi, iar alte afirmații și aprecieri care îi sunt atribuite nu corespund realității.

România rămâne în așteptarea unui răspuns pozitiv pentru deschiderea unor noi consulate la Cahul și Bălți, a declarat pentru NewsIn ambasadorul României la Chișinău, subliniind că acest lucru ar fi cu precădere în interesul cetățenilor moldoveni, care sunt principalii solicitanți de vize. "Deschiderea unor consulate la Cahul și Bălți rămâne în continuare o solicitare valabilă, la care este nevoie și de răspuns parctic pentru că este o situație evidentă care trebuie rezolvată cu imperiozitate", a afirmat Filip Teodorescu, ambasadorul român la Chișinău.

Fiecare țara își are particularitățile și individualitatea sa în abordarea și soluționarea unei sau alte probleme. Noi mergem pe aceeași cale, pe calea discuțiilor, dialogului și nu numai cu Uniunea Europeană, dar și cu toți cei implicați în formatul 5+2”.

R. Moldova s-a aliniat la poziția Președinției franceze a UE, deci nu putem spune că a fost o tăcere. Conflictul din Georgia este destul de complex, a apărut pe neașteptate și vedem cât de variate sunt reacțiile comunității internaționale. Ceea ce e clar la momentul dat este că Rusia a încălcat mandatul care-l avea și, răspunzând disproporționat și brutal, a devenit din mediator parte în acest conflict. Însă, nu cred că acum este posibil de condamnat o parte sau alta, căci greșeli s-au făcut din ambele părți.

In interiorul Uniunii Europene deja se aud voci ferme care cer suspendarea negocierilor privind noul Acord cu Rusia, si suspendarea Acordului de facilitare a vizelor. Cred ca exista destul de putine lucruri pe care Uniunea Europeana le poate face pe termen scurt, in urmatoarele doua, trei saptamiini, insa exista mai multe lucruri pe care Uniunea Europeana le poate face pe termen mediu si lung. In primul rind, trebuie sa speram ca acest efort diplomatic va duce la deescaladarea situatiei, la incetarea violentelor si a atacului rus impotriva Georgiei.

Toate sondajele din ultimii ani arata ca o buna parte a populatiei din Republica Moldova, acelei care este sub ascultarea autoritatilor constitutionale de la Chisinau, fireste, isi doreste sa faca parte din marea familie a Uniunii Europene, din varii motive - unii ca sa aiba libertatea de a exporta caise si prune acolo unde ar fi sa ia bani buni pe ele, altii ca sa-si poata instrui copiii acolo unde au facut studii Churchill sau Sarkozy, o categorie aparte o constituie persoanele care viseaza sa repete figura acelor care deja s-au stabilit in Europa, cu catel si purcel, realizind integrarea cu mijloace proprii, inainte ca sa-i fi ajutat Ministerul de Externe sau Legislativul cu bunele lui intentii scoase in par.

Unele partide au lansat apeluri catre Bruxelles de a intrerupe dialogul cu Moldova in problema elaborarii mandatului privind noul acord cu tara noastra. Pe de alta parte, au aparut doritori de a miza pe „cartea” transnistreana si pe cea gagauza in contextul alegerilor. Consider inadmisibil, nepatriotic si amoral sa se actioneze in acest mod. In ultima instanta, acest lucru pur si simplu chiar si nu este pragmatic.

Asta e democrația. Este opțiunea exprimată de poporul irlandez - în tot cazul, de o majoritate de circa 54 la sută a acestuia - care, probabil, consideră că respectivul tratat nu-i reprezintă interesele și năzuințele. Vox populi, vox Dei, au spus anticii… Desigur, am putea să justificăm acest „nu” prin lipsa de comunicare suficientă, de informare completă și concludentă sau de explicații detaliate pe care guvernul irlandez ar fi trebuit să le aducă cetățenilor săi cu privire la acest tratat care - deși e simplificat - are totuși 300 de pagini. Dar trebuie să recunoaștem, totodată, că aceste probleme sunt valabile pentru toate guvernele europene și că, dacă s-ar recurge la noi referendumuri, ne-am putea confrunta și cu noi voturi negative.