Interviuri

[audio mp3="http://www.ape.md/wp-content/uploads/public/files/mp3/Leanca REL/5FB6B9F7-7C5C-4564-9ACE-BB6147EF1F6E_4199779.ram

Nicu Popescu: Cred că adevărata cale spre integrarea europeană este mai curând necesitatea de a utiliza astfel de organizații pentru a promova reformele și de a rezolva problemele de care se ciocnește RM. În acest sens, cooperarea regională, inclusiv cu statele de la Marea Neagră, este un pas înainte spre integrarea europeană. Însă trebuie să ne dăm seama că participarea într-o organizație sau alta, indiferent de încărcătura simbolică a acestora, nu soluționează în sine problema apropierii de UE

Eu cred că se va încerca în continuare tragerea de timp și menținerea cumva în prim plan a posibilității unei soluții în Transnistria, până trec alegerile și de asemenea va exista un accent foarte important pus pe perspectiva unui Acord de asociere, de tipul celui care este negociat astăzi între Ucraina și Uniunea Europeană, care ar putea să înceapă aceste negocieri imediat după ce actualele alegeri vor trece.

În acest moment, este de părere Jasek Saryusz Wolski, vehiculul cel mai eficient al apropierii de Uniunea Europeană este Parteneriatul estic, inițiativă lansată de Polonia și Suedia după modelul parteneriatului mediteranean, inițiat de Franța. Un parteneriat care cuprinde pe lângă Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Armenia, Azerbaidjan și Georgia.

Bineînțeles că are și chiar este „sortită” sa o faca! Când și cum însă?… Nu cred că va reuși în câteva luni să realizeze ceea ce nu a făcut în șapte ani și jumătate. Dar nu vreau să mă lansez în supoziții. Pur și simplu, știu că există niște realități pe care nu poți să le ignori. Am asistat cu toții la un proces foarte interesant. România - pe vrute sau pe nevrute, poate, pentru unii - s-a transformat în al doilea partener comercial al RM, primul la exporturi. Acum, chiar dacă facem abstracție de identitatea de limbi, culturi, istorie, România oricum rămâne un extrem de important partener pentru noi și, dacă nu am avea această relație, economia RM, care și așa nu e în cea mai bună stare, ar avea și mai mult de suferit.

Comunitatea internațională are nevoie de o dinamică pozitivă, ca să poată arata cel puțin la Reuniunea Ministerială a OSCE că iată este un progres. Ar fi și un progres pentru Federația Rusă, după războiul din Georgia, dar și pentru Republica Moldova ar putea, eventual, să micșoreze riscul unor escaladări sau tensionări a situațiilor în preajma alegerilor parlamentare.

Dan Dungaciu este sociolog, conferențiar la Universitatea București și un bun cunoscător al realităților din R. Moldova. Vinerea trecută el s-a aflat la Chișinău în calitate de invitat la conferința internațională „Regiunea Mării Negre: un câmp minat pentru securitatea țărilor riverane ori o punte de cooperare?”, organizată de IDIS „Viitorul” în comun cu Centrul pentru Studii Europene al Middle East Technical University (Ankara, Turcia) și Fundația germană „Friedrich Ebert”. Despre Marea Neagră, Europa și R. Moldova am discutat în interviul de mai jos

Igor Munteanu: „O cooperare este necesară și foarte utilă în această regiune, dinamitată de conflicte și de tensiuni interne, pentru că cooperarea răspunde la necesitățile primare ale țărilor, ale națiunilor din această regiune. Victor Chirilă: „Interesul comun este anume crearea unui mediu de securitate care să satisfacă toate statele. Există interesul pentru colaborare economică mult mai profundă, există interes pentru crearea unui mediu de securitate necesar pentru cooperarea în domeniul energetic”.

Eugen Crapov: Să decidă asupra vectorului pe care dorește să-l promoveze. Și la capitolul declarativ, cred că stăm bine. Dar, pe lângă declarații, un stat care aspiră la integrarea europeană trebuie să demonstreze și realizarea unei teme de acasă. Și acum, dacă m-ați întrebat, ce trebuie să facem ca să avansăm pe calea integrării europene? - Trebuie să citim foarte atent partea a doua a tuturor rapoartelor, să vedem ce nu este bine, și să îndeplinim suta de procente din recomandările pe care le primim din partea Uniunii Europene.

Andrei Stratan: Republica Moldova, în prejma ministerialei OSCE de la Helsinki este susținută totalmente de partenerii noștri internaționali, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, Ucraina. Poziția țării noastre a rămas neschimbată, mă refer la poziția politică, la reluarea negocierilor în formatul „5+2” și respectarea tuturor

Intr-o alta ordine de idei, nu este realist sa speram prea mult in rezolvarea problemei transnistrene sau in realizarea unor progrese semnificative in cadrul vizitei Premierului Putin la Chisinau, deoarece, cum a spus-o si ministrul Lavrov, presedintele rus Medvedev este deja angajat intr-o tentativa de a-i aduce la masa de negocieri pe Presedintele Voronin si liderul tiraspolean Smirnov. Or, progrese mari in acest sens nu observam.

Victor Chirilă: Ce asteaptă Europa de la noua administrație Americană? - Foarte mult se vorbește că se așteaptă o schimbare de tactică în atingerea obiectivelor, care oricum rămân aceleași pentru politica externă americană. Problemele Irakului, Iranului sau Koreei de Nord rămân aceleași. La noi în

Referindu-se la eficiența CSI, Eugen Revenco a declarat, într-o intervenție avută la ProTV Chișinău, că, privită ca organizație menită să asigure un divorț pașnic al membrilor URSS, CSI s-a dovedit total ineficientă. "

Schimbarea administrației tot timpul generează și produce anumite schimbări, și de politică internă și de politică externă. În mod special acum, când la putere vor veni în curând democrații. Așteptările sunt pe plan global, dar și în America, că această administrație va veni cu schimbări importante.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) speră că negocierile privind un nou acord politico-juridic al Uniunii Europene cu R. Moldova vor fi lansate în prima jumătate a anului 2009. Declarația a fost făcută de șeful Departamentului integrare europeană al MAEIE, Iulian Groza, la ședința

Noul șef al secției politică și economie din cadrul Delegației Comisiei Europene la Chișinău, Wolfgang Behrendt, a declarat joi, 6 noiembrei, că noul acord politic dintre UE și R. Moldova va fi inspirat din Acordul de Stabilizare negociat cu statele din Balcanii de Vest, dar nu va însemna includerea Chișinăului în același pachet cu statele din Balcanii de Vest.

Eugen Revenco: Conflictul transnistrean și cel din Nagorno-Karabah au o dinamică, o istorie nițel diferită. Vizita la Moscova a președinților din Armenia și Azerbaidjan sigur că este un lucru bun, pentru că oricum apropie, cel puțin, cele doua capitale. O discuție între ele este binevenită. Nu cred că trebuie să facem o legătură strânsă între Karabah și Transnistria, pentru că originea și sursa problemelor sunt diferite, mai ales că este și un element - cât n-ar fi de cinic, dar la sfârșit de an se aprobă bugetul. În acest buget, în contextul crizei financiare, transnistrenii probabil că speră mai mult la o susținere directă din partea bugetului Federației Ruse, așa cum au făcut-o tradițional.

Moscova are toate pârghiile și posibilitățile să rezolve toate conflictele așa cum își dorește ea, dacă o dorește. În Moldova nu există premize serioase pentru Moscova, ca să soluționeze problema, în așa fel încât Moldova să redevină un stat independent. Pentru Moscova soluționarea conflictului transnistrean astăzi ar trebui să fie cu prețul suveranității Republicii Moldova, cel puțin de a o priva de libertatea de a merge liber, repede, înainte.

Iurie Leancă: Această criză se distinge de celelalte crize prin faptul că în primul rând este o criză globală. Din moment ce este o griză globală nu poate trece pe lângă entități, chiar cum ar fi Republica Moldova. A afectat cele mai dezvoltate țări ale lumii, dar ar putea să aibă și alte victime în perspectivă.

Cred că momentul cel mai sensibil a fost insistența cu care Comisia Europeană și Parlamentul European au insistat pe reducerea barierei electorale, permiterea blocurilor electorale și schimbarea legislației, în ceea ce privește accesul cetățenilor cu dublă cetățenie la diferite funcții eligibile.